Trei decenii fără Seniorul Corneliu Coposu. Lecția demnității, actuală într-o Românie aflată la răscruce

Se împlinesc, marţi, 11 noiembrie 2025, 30 de ani de la trecerea în eternitate a lui Corneliu Coposu, una dintre cele mai respectate figuri ale politicii românești postbelice – simbol al demnității, moralității și al rezistenței prin credință și convingere.

Într-un mesaj emoționant, Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației Corneliu Coposu și fost colaborator apropiat al Seniorului, a rememorat moștenirea spirituală a celui care a traversat secolul XX cu fruntea sus, chiar și în anii cei mai întunecați ai dictaturii.
„Cei 30 de ani fără Senior ne prind într-un moment teribil de complicat pentru viitorul nostru de zi cu zi. (…) Când nu mai puteți suporta mizeria umană, gândiți-vă un minut la Senior, la zecile de mii de foști deținuți politici care nu au cedat și s-au jertfit pentru principii și valori. Ei au câștigat această luptă!”, a transmis Gherasim, adăugând că speranța pentru renașterea morală a României rămâne la tineri — „curați, nepătați și interesați de viitorul lor și al țării”.

Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914, în satul Bobota, județul Sălaj, într-o familie de tradiție românească și profund credincioasă. A fost secretar politic al lui Iuliu Maniu, mentorul său spiritual și politic, apoi lider al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) după 1989.

După instaurarea regimului comunist, Coposu a fost arestat și a petrecut 17 ani în închisorile politice, trecând prin temnițele de la Sighet, Jilava și Aiud. A fost eliberat în 1964, dar a rămas sub strictă supraveghere, marginalizat și urmărit până la Revoluție.

În pofida suferinței, nu a renunțat niciodată la valorile sale fundamentale – credință, onoare, adevăr, democrație.

După 1989, Corneliu Coposu a devenit una dintre principalele voci morale ale României democratice, avertizând asupra pericolului mentalităților vechi și al tentației corupției politice. În aprilie 1990, el spunea profetic: „Am învățat să prețuim libertatea abia după ce am pierdut-o. E nevoie de o generație întreagă ca să învățăm din nou sensul responsabilității și al libertății.”

Corneliu Coposu a murit la 11 noiembrie 1995, fiind înmormântat cu onoruri naționale în Cimitirul Bellu Catolic din București.

Trei decenii mai târziu, numele Corneliu Coposu rămâne sinonim cu verticalitatea și spiritul de sacrificiu.

Într-o lume tot mai „cenușie la vorbă și la port”, cum spunea Ion-Andrei Gherasim, exemplul Seniorului continuă să inspire pe cei care cred că politica poate fi făcută cu onoare și că adevărata victorie este cea morală.