Traducătorii din Sălaj se pregătesc de proteste la Ministerul Justiţiei

Traducătorii autorizaţi din Sălaj, alături de alţi traducători autorizaţi din întreaga ţară, ameninţă cu pichetarea Ministerului Justiţiei, vineri, pentru a protesta faţă de restricţiile care li se pregătesc printr-un proiect de lege pri-vind traducătorii şi interpreţii judiciari, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei. Dacă va fi aprobat, proiectul de lege va intra în vigoare de la 1 februarie şi va deveni obligatoriu în şase luni.

După cum explică traducătorul şi interpretul autorizat zălăuan Dorin Vlaicu, „Ministerului Justiţiei îşi propune să reglementeze de o manieră extrem de restrictivă modul de organizare şi exercitare a profesiei de traducător şi interpret judiciar”.
Practic, dacă se aprobă acest proiect de lege, traducătorii autorizaţi vor rămâne fără dreptul de a încheia contracte cu orice persoană, deoarece orice document va putea fi tradus într-o altă limbă numai prin instituţiile juridice ale statului. Asta înseamnă că oamenii vor trebui să meargă la un avocat, notar sau mediator de fiecare dată când vor avea nevoie de o traducere, fără să poată apela direct la un traducător autorizat.
Dorin Vlaicu precizează că acest proiect de lege „califică drept incompatibilă exercitarea profesiei de traducător şi interpret judiciar cu celelalte activităţi de traducere care nu se înscriu în sfera de activitate a organelor judiciare (Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti şi organele de cercetare penală) şi conexe acestora (notarii publici, executorii judecătoreşti, avocaţii, mediatorii şi practicienii în insolvenţă)”. „O astfel de interdicţie echivalează practic cu interzicerea unei profesii (aceea de traducător şi interpret) în plenitudinea sa. Sunt sigur că mulţi colegi de-ai mei din ţară vor renunţa la autorizaţii şi se vor orienta spre altceva. Devenim, practic, sufocaţi. Procedura judiciară presupune un număr restrâns de documente, frecvenţa acestora este destul de redusă, mă întreb cum vom putea plăti contribuţiile sociale, taxele către noul corp profesional, cheltuielile de birou, birotica etc.”, subliniază traducătorul zălăuan. stop_coloana

Cei ce au nevoie de traduceri vor plăti taxe mai mari

Cei care vor suferi cel mai mult din cauza acestui proiect de lege sunt persoanele fizice şi juridice care nu vor şti cui să se adreseze pentru efectuarea anumitor traduceri care nu necesită procedura judiciară. Mai mult, aceaste restricţii le-ar impune traducătorilor majorarea tarifelor, în caz contrar fiind imposibilă sustenabilitatea activităţii lor. „De exemplu, o persoană care îşi cumpără un autoturism din străinătate, nu se va mai putea prezenta direct în faţa unui traducător autorizat pentru efectuarea traducerii documentelor necesare înscrierii în circulaţie a respectivului autoturism, ci va trebui să meargă cu documentul la notariat, pentru a îndeplini procedura judiciară, în ciuda faptului că aceasta nu este necesară în faţa instituţiilor statului. Acest lucru va duce la o creştere a costurilor, în mod inutil”.
Traducătorul zălăuan a-trage atenţia că iniţiatorii acestui proiect nu au identificat impactul pe care această viitoare reglementare l-ar putea avea asupra mediului de afaceri şi nici impactul social. „Este e-vident că o astfel de reglementare are un puternic impact asupra mediului de afaceri, în măsura în care, pe de o parte, activitatea de traducere şi interpretare se desfăşoară tocmai în beneficiul societăţilor comerciale, a unor agenţi economici, cu impact semnificativ asupra economiei locale şi naţionale, iar pe de altă parte, pornind de la realitatea că multe dintre activităţile de traducere şi interpretare prezente se desfăşoară în cadrul unor societăţi comerciale cu unic obiect de activitate 7430 – Activităţi de traducere scrisă şi orală (interpreţi). În primul caz, ar creşte în mod neîndo-ielnic costurile firmelor în cauză, fiind afectate profiturile, dividendele şi, de ce nu, veniturile angajaţilor unor astfel de companii. Iar în cea de-a doua ipoteză, s-ar desfiinţa un număr considerabil de societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale, întreprinderi individuale având obiectul de activitate de traducere scrisă şi orală (interpreţi). (…) Statul român ar pierde o serie de contribuţii la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat şi ar fi presat de necesitatea acordării ajutorului de şomaj pentru o serie de persoane fizice afectate de măsura desfiinţării. Şi, atenţie, este vorba de circa 37.000 mii de traducători!”, subliniază Dorin Vlaicu.