Tot ce conteaza este sa descoperim cum putem creste in fiecare zi

Denisa-Ligia Matei este unul dintre tinerii salajeni care s-a implicat activ, in ultimii ani, in proiecte si activitati menite sa schimbe in bine viata tinerilor, sa indrume, dar si sa ajute.
E greu sa enumeri pe scurt tot ce a facut, desi are doar 19 ani. A fost redactor în Biroul de Presa al Consiliului National al Elevilor. “n Consiliul Judetean al Elevilor Salaj a fost initial voluntar, apoi director al Departamentului Avocatul Elevului, responsabil comunicare si PR, iar ulterior reprezentant, presedinte al CJE. A fost membru în Consiliul de Administratie al Colegiului National “Silvania” Zalau – al carui elev a fost -, membru fondator, în pozitia de presedinte, al Clubului Interact Zalau, ambasador al Forumului Tinerilor din Rominia, iar lista poate continua.
Acum, Denisa-Ligia Matei este studenta la Academia de Studii Economice din Bucuresti, specializarea Management Economic, completata de specializarea Formare Psihopedagogica. Ca student, vrea sa fie la fel de activa si implicata in proiecte pentru tineri si actiuni de voluntariat.

R:- Cum e trecerea de la viata de elev la cea de student?
 
D.M. – Trecerea de la viata de elev la cea de student aduce o serie de provocari. Fie ca vorbim despre schimbarea orasului, modificarea timpului pe care erai obisnuit sa îl petreci la cursuri sau organizarea a ceea ce ai de facut, totul arata putin diferit. Recunosc, perspectiva din care spui ca este mai dificil sau nu este datorata si unor experiente prin care ai trecut pana acel moment. Personal, este o perioada extraordinara, de care doresc sa ma bucur, în special din prisma oportunitatilor pe care mi le ofera zi de zi.
 
R:-Ce o sa faci ca student, ce proiecte ai in plan? 
 
D.M. – As putea afirma faptul ca am luat startul, înca din prima zi, a acestui capitol din studentie. M-am bucurat sa ma aflu printre studentii care au primit din partea Academiei de Studii Economice o distinctie pentru locul ocupat la concursul de admitere, din sesiunea iulie, respectiv al doilea. Am continuat sa îmi alimentez pasiunea de a face voluntariat si de a ma implica în activitati care pot aduce un plus valoarea comunitatii în care ne aflam, pe linga dedicarea timpului studiului si facultatii. Una dintre actiunile la care am luat parte a fost programul de Internship la Camera Deputatilor, Parlamentul Rominiei, mai exact în cadrul Departamentului Economic. A fost o experienta interesanta din multe puncte de vedere, reusind sa fiu prezenta atat la sedinte de plen ale Camerei, cat si la activitatea în sine a departamentului si directiilor economice.
 
R:-Exista anumite domenii in care iti place sa te implici?
 
D.M. – Ca sa fiu foarte sincera, nu pot alege o anumita sfera în care îmi place cel mai mult sa ma implic. În general, prefer sa raspund provocarilor care îmi apar în cale, fiind totodata putin selectiva cu ceea ce implica ele. Iubesc sa îmi aduc aportul, cu ceea ce stiu sa fac, dar si cu ceea ce sunt dispusa sa învat, sa îmi folosesc abilitatile acolo unde pot sa îmi las amprenta într-un mod pozitiv.
Cel mai probabil am ales sa ma raportez la o idee des întilnita (aproape cu o nota de cliseu), dar, eu una, cel putin, înca cred în ea; cred în faptul ca “schimbarea începe cu tine”. Acest lucru mi-a fost confirmat si în perioada în care reprezentam elevii si încercam alaturi de o echipa cu adevarat implicata sa facem schimbari în rindul comunitatii, dar si în perioada în care am fost, la randul meu, cel care astepta o schimbare. As putea sa vorbesc cel putin o zi întreaga despre tot ceea ce înseamna “implicare”, dar ma rezum la faptul ca este important sa facem fiecare ceea ce ne place, in ceea ce stim(sau înca nu) ca suntem buni.
 
R:-De unde a venit aceasta dorinta de a fi atat de activa, de implicata in tot felul de proiecte, in conditiile in care, in liceu, cel putin, multi dintre colegii tai se dedicau unor activitati mai…superficiale? 
 
D.M. – Implicarea mea în proiecte si multe altele nu cred ca face parte din categoria lucrurilor pe care ni le programam si planificam în viata, ci mai degraba din categoria instinctelor pe care le urmam.
Îmi amintesc si acum o zi de scoala, din clasa a VII-a, în care se promova ideea de a fi reprezentant al colegilor tai. A început cu o “campanie electorala”, vot din partea colegilor mei din scoala si învatarea ulterioara de a initia si organiza activitati, ajungand apoi, dupa mai bine de cinci ani, sa desfasor, alaturi de alti omuleti, proiecte cu un impact cu adevarat real, spun eu, în randul societatii.
Nu stiu daca exista activitati superficiale si nu cred ca ceea ce am ales eu sa fac pe langa scoala este cea mai buna varianta. stop_coloana Probabil, o activitate pe care o vad eu foarte importanta, un alt coleg de-al meu o vede irelevanta pentru el. Tot ceea ce conteaza este sa descoperim cum putem creste în fiecare zi si, mai ales, unde ne face placere sa învatam; ceea ce ne place sa facem.  
 
 
R:-Care este proiectul care ti-a fost cel mai drag? 
 
D.M. – Mereu m-am implicat în proiecte în care am crezut cu adevarat, asa ca nu pot sa numesc unul singur, dar o sa rezum totul în “Consiliu”. Consiliul Elevilor este pana la urma un proiect pe care l-am luat cu mine pe tot parcusul liceului, si o parte din finalul gimnaziului; este perioada care m-a format, în cea mai mare parte si care m-a învatat ce înseamna organizarea, responsabilitatea, initiativa, comunicarea, colaborarea, negocierea si, în special, ce reprezinta cu adevarat o echipa si munca cu aceasta.
 Sunt foarte fericita sa vad ca o parte din ceea ce am construit în ultimii ani perpetua si în prezent sau ca mai sunt lucruri care iau amploare poate abia acum.
De exemplu, ma bucura faptul ca initiativa noastra din CJE (din perioada 2014-2015) de a avea elevii transport în comun gratuit pe o linie nu s-a finalizat asa cum o gandisem noi initial, însa cu sprijinul autoritatilor s-a cuantificat altfel: conform unui program oferit de Transurbis si Consiliul Local, elevii pot circula dimineata si la pranz gratuit, pentru a ajunge la scoala. De asemenea, programul de „Internship pentru TINEri”, organizat pentru prima data în 2015 continua si acum, alaturandu-se tot mai multe autoritati, dar si societati comerciale, bibliotecile deschise în Dersida si la Gradina Botanica „Vasile Fati” din Jibou functioneaza în continuare, si multe altele.
Pe de alta parte, înca se afla sub semnul întrebarii povestea redeschiderii cinematografului din Zalau. Dupa lungi procese si solicitari, a existat o perioada în care se confirma începerea unor renovari si diferite viitoare termene la care se va deschide. Momentan astept si eu cu sufletul la gura sa iau parte la inaugurare si sa merg la un prim film.
 
R:-Unde te vezi dupa ce vei termina facultatea? Te gandesti sa pleci din tara?
 
D.M. – Pe termen lung sau definitiv nu, nu vreau sa plec din tara. Înca cred în dezvoltare, evolutie si schimbare. Desigur, nu vreau acum sa ma contrazic singura si sa “încalc” unul din principiile mele mentionat anterior, sa nu accept provocari. Stiu ca este important sa mai iesim din cand în cand “în afara cutiei”, sa preluam modele, sa ne inspiram si sa învatam de la cei mai buni, dar cred, în cazul în care o sa existe o astfel de provocare, ca o sa ramana doar pe termen scurt. Este dificil sa desenez acum un traseu perfect, din punctul A, în punctul B si sa afirm ca dupa terminarea facultatii ma vad “aici”; iar faptul ca nu am finalizat nici macar primul semestru de facultate al anului I, îmi aminteste sa fiu rabdatoare si sa dau acest raspuns putin mai tirziu.
 
 
 
R:-Crezi in puterea tinerilor de a schimba in bine Romania? 
 
D.M. – “Schimbarea începe cu tine”, afirmasem anterior; nu faptul ca schimbarea începe cu cei tineri sau un orice alt criteriu si nu am spus asta întamplator. Vad de ceva vreme, din prea mult entuziasm si poate prea multe asteptari din partea generatiilor care vin, aproape un “conflict”, daca pot sa îl numesc asa, al generatiilor; dar nu vreau acum sa deschid un subiect în care exista mereu prea multe argumente pro si contra. Viziunea mea este de a crea si mentine un echilibru între tineri si cei care au deja foarte multa experienta. Cu siguranta cred în puterea tinerilor de a schimba în bine orice, o comunitate oricat este ea de mica sau chiar o tara, fiindca toate generatiile aduc o perspectiva noua si multa inovatie, pentru ca au chiar nevoi diferite. Dar nu vreau sa ne pierdem încrederea în unii oameni, indiferent de varsta sau generatia din care fac parte, ca nu pot reprezenta un model, chiar daca sunt în proportie de sub 50 la suta.
Am si eu, ca aproape oricare alt cetatean, cred, o „lista secreta” cu ce mi-ar placea sa vad schimbat în bine în Romania. Sunt si aspecte care, trebuie sa întelegem, sunt deja bine consolidate si nu trebuie sa le înlocuim, doar de dragul de a face schimbari, ci sa vedem mereu cum sa le îmbunatatim, sa le adaptam.