Toate firmele din zona industriala a Zalaului platesc de acum impozite ca in centrul orasului

Centrul Zalaului este mai nou din Bradet pana la Gara si de pe dealul Ortelecului pana in Dumbrava

rn

Cum anul acesta impozitul pe venit a scazut de la 16 la suta la 10 la suta si sacul cu bani al Primariei Zalau isi da in petic, administratia a gasit solutia – impozite si taxe mai mari de la firme si de la cetateni.

rn

Asa se face ca in sedinta Consiliului Local din decembrie s-a stabilit ca zonarea orasului pentru impozitare sa arate altfel. Si arata ca, atunci cand vine vorba de platit impozite, centrul Zalaului se intinde din Bradet pana la Gara si de pe dealul Ortelecului pana in Dumbrava. Mai tot Zalaul este acum in zona A de impozitare.
Ce mai mare lovitura, Primaria o da prin includerea intregului bulevard Mihai Viteazu in zona A de impozitare. De la intersectia cu strada Corneliu Coposu pana la iesirea din Zalau inspre Hereclean.
Inainte de rezonarea municipiului, Zona A includea bulevardul doar pana la piata Astralis, iar pana la gara era zona B.
Asa se face ca, mai nou, toate intreprinderile din zona industriala a Zalaului au intrat in zona de impozitare practicata pana acum doar pentru centrul orasului. Cum proprietatile celor mai importante intreprinderil din Zalau sunt pe bulevard, intre Astralis si Hereclean, de aici vor veni bani buni prin includerea in zona A. Toate firmele care sustin economia orasului vor plati mult mai mult pentru fioecare cladire si pentru fiecare palma de pamant pe care isi desfasoara activitatea.
Pentru terenurile cu constructii tot din zona A se percep 7.931 lei pe hectar. In zona industriala, inclusa pana anul acesta in zona B, pentru terenurile cu constructii impozitul era de 5.532 de lei pe hectar.

rn

Oamenilor de afaceri li s-a scos ochii cu o reducere insignifianta de 0,1 la suta pe cladirile nerezidentiale; vor plati in schimb insutit mai mult prin re-zonare

rn

Primaria Zalau a facut mare tam-tam pe reducerea de 0,1 a impozitului pentru cladirile nerezidentiale, de la 1,2 la suta la 1,1 la suta.
Agentii economici nu considera insa masura ca fiind un real ajutor din partea administratiei locale. Consilierul local Otto Haler a atras atentia in sedinta in care s-a votat aceasta reducere ca nu este de nici un folos.
“E laudabil ca s-a ajuns de la 1,3 la 1,1 la suta dar, credeti-ma, e o povara mare acum pe mediul de afaceri. Mediul de afaceri in ziua de azi, in Zalau, inca supravietuieste. Anul ce a trecut e pe pozitiv, dar incepand de la 1 ianuarie 2018 o sa avem probleme mari. Cu noul Cod fiscal, cheltuielile cu persoanlul vor fi mai mari, dar problema si mai mare e ca nu avem personal, ceea ce, in mod automat duce la reducerea activitatii. Eu consider ca ar trebui sa dam un semnal bun pentru mediul de afaceri, sa spijinim mediul de afaceri din Zalau, iar o cota rezonabila ar fi 0,5 – 0,6 la suta. Va rog sa meditati asupra acestei probleme”, a declarat Otto Haler.
Consilierul a adaugat ca societatile contribuie si pe alte cai la bugetul local, pentru ca acestea au atat salariati, cat si masini dupa care platesc impozite si taxe la primarie.
“Trebuie sa ne gandim si la veniturile municipiului”, i-a raspuns conducerea primariei lui Otto Haller.
Si Primaria s-a gandit si a modificat zonele de impozitare…

rn

Zonele Zalaului au fost ridicate in rang din pix

rn

In intravilanul municipiului exista 4 zone: A, B, C si D, impozitate diferit, in functie de mai multi factori: distanta fata de centru, retele edilitare, imbracamintea stradala, riscurile naturale din perimetrul respectiv. Pentru fiecare se acorda un punctaj, iar in functie de punctaj suntem incadrati in zonele de impozitare.
Daca totalul rezultat este intre 8 si 10 puncte, inseamna zona A. “ntre 6,5 si 7,9 puncte inseamna zona B. “ntre 5,0 si 6,4 puncte inseamna zona C. Iar sub 4,9 puncte inseamna zona de impozitare D. Cu cat e mai buna zona, cu atat e mai mare impozitul platit pentru terenuri si cladiri.
Surprinzator e faptul ca, in noua varianta de zonare, facilitati precum apa, curentul sau asfaltul costa mai mult decat acum 20 de ani.
Daca dupa vechea grila existenta asfaltului sau a betonului pe strada era notata cu 1,5 puncte, acum municipalitatea pune 2 puncte pentru acest aspect. Pentru o strada pietruita, punctajul urca de la 0,3 puncte la 1 punct. Pentru apa si canalizare, de asemenea, punctajul urca de la 0,5 la 1 punct. Pentru curent, de la 0,1 puncte se urca la 0,7 puncte, pentru gaz de la 0,1 puncte la 0,5 puncte, iar pentru transport in comun de la 0,1 la 0,3 puncte.

rn

Primaria Zalau face bani scumpind traiul
si in cele mai "chinuite" zone ale orasului

rn

Zalauanul de pe dealul Ortelecului
plateste acelasi impozit ca si cetateanul
care locuieste vis-a-vis de Primarie

rn

Cand vine vorba de cat de mari trebuie sa fie impozitele si taxele platite de locuitorii municipiului catre Primaria Zalau, zona A este considerata o zona centrala, unde ai toate facilitatile posibile si, prin urmare, trebuie sa platesti mult. Zona B este considerata o zona a "mijlocasilor", iar zona C este de cele mai multe ori zona de periferie. Zona D este reprezentata de locul neputintei, unde conditiile nu-s chiar de oras, iar impozitul ar trebui sa fie cel mai mic. 

rn

Foamea de bani a autoritatii locale a rezolvat din pix ca la buget sa vina mai multi bani de anul acesta, fara osteneala din partea municipalitatii pentru confortul cetatenilor. Strazi din zone de categorie inferioara au fost trecute in zone de categorie superioara, asa ca locuitorii lor vor plati mai mult.
Au fost trecute in zona A strazi de la margine de oras. Tot Zalaul este considerat mai nou centru al orasului. Nu mai putin de 118 strazi din totalul de 281 sunt acum in zona A de impozitare.
Strada Porolissum, de exemplu, care duce de la benzinaria din cartier pana in varful dealului Ortelec este considerata in zona A, desi acolo vietuiesc in conditii precare in mare parte etnici romi, iar pe terenurile agricole din apropiere oamenii stau cu caprele si cu vacile la pascut. Totusi, aici, in dealul Ortelecului, se plateste un impozit de 7.931 de lei pe hectar, exact cat plateste si un zalauan care are teren langa Primaria Zalau.
O alta strada din zona A este strada Fabricii, despre care deunazi viceprimarul Teodor Balajel spunea ca este un loc in care a luat initiativa pentru a-l pune la punct, pentru ca momentan este "autogara romilor", locul de unde acestia pleaca cu carutele la plimbare prin oras. Dedeman, care tocmai a cumparat un teren in zona pentru a construi un magazin, are de platit impozit de zona A. Desigur, poate ca odata cu construirea magazinului locul va fi si va arata de zona A.
Si strada Meteorologiei din cartierul Dumbrava, loc marginas cu blocuri de garsoniere locuite de zalauani cu posibilitati mai mic, este tot in zona A.
La fel, in zona A este si strada Olarilor, strada locuita aproape in exclusivitate de romi.
Aleea Astrei, locul de langa Valea Zalaului unde mirosurile din vale, lipsa amenajarilor si inghesuiala garajelor de tip dugheana dau spect de suburbie mizera, este tot in zona A.
E greu de inteles si cum strada Crangului din cartierul Sarmas este in zona A, iar strada imediat vecina – Begoniilor – este in zona D.
Strada Industriei, care trece printre Tenaris si Michelin din Dumbrava Nord spre Bulevard, este si ea tot in zona A.
Strada Spicului, care arata ca un adevarat ghetou, unde in capat sunt containere pe post de locuinte sociale, iar cladirile arata ca dupa un bombardament atomic, este in zonele B si D. Spre comparatie, strazile Bujorilor si Cetatii din cartierul Ortelec sunt tot in zona B.

rn

O suma de "cote aditionale" la taxe si impozite
ii obliga pe zalauani sa dea mai multi bani

rn

Primaria Zalau ia de anul acesta mai multi bani cetatenilor printr-o suma de "cote aditionale" la impozite si taxe.
S-a decis ca impozitului pe masini sa i se aplice o cota aditionala de 5 la suta, cu argumentul de a pastra pentru anul 2018 “sursele de finantare necesare sustinerii cheltuielilor minime obligatorii”.
Si terenurile situate in intravilanul municipiului declarate la alta categorie de folosinta decat cea de constructii au parte de o cota aditionala de 5 la suta.
Nici taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism nu au ramas nemajorate. Si lor li s-a aplicat o cota aditionala de 5 la suta.
Au avut parte de modificari si taxele pentru piata agroalimentara din Dumbrava Nord. O masa in sectorul agricol care se inchiria cu 0,50 lei/mp pe zi, se inchiriaza acum cu 1,2 lei.