In perioada 17 iulie-31 iulie, am realizat, cu sustinerea parintelui Coste Ioan de la Biserica Sfantul stefan din Zalau, pelerinajul anual al tinerilor din orasul nostru la Taizé, cunoscuta manastire, in care fratii din comunitate ii initiaza pe crestinii din intreaga lume in adancirea cunoasterii si experierii Cuvantului lui Dumnezeu. 

rn

Cei 55 de tineri din Zalau care au participat la intalnirile internationale in acest an au trait in acest spatiu al comuniunii fizice si sufletesti experientele unice pe care prezenta harului divin le inspira celor ce cauta raspunsuri, incredere, liniste si dragoste. Comunitatea fratilor calugari din Taizé le-a pus copiilor nostri la dispozitie un program extrem de bine conceput care a inclus: rugaciunea in comuniune de trei ori pe zi, cantece, introducere si reflectie biblica, workshop-uri etc. Impresionanta a fost alternarea exprimarii in limbile pamantului, in toate aceste contexte enumerate mai sus, cu momentele de tacere. Linistea pe care am invatat-o cu totii acolo, in Taizé, va marturisi intotdeauna in sufletele noastre frumusetea acestui curcubeu al limbilor cautatoare de pace, a dialogului cu Dumnezeu.
Tema saptamanii, Sa nu uitam ospitalitatea! (cu punctul de plecare in Evrei, 1.3:2: Primirea de oaspeti sa n-o uitati caci prin aceasta unii, fara ca sa stie, au primit in gazda, ingeri) a generat mai multe subteme care, zilnic, au stimulat reflectia in cadrul work-shop-urilor:
Ziua 1 – Sa descoperim izvorul ospitalitatii in Dumnezeu; aceasta subtema a fost inspirata de Evanghelia dupa Luca 15:20 (Fiul care a plecat de acasa sculandu-se, a venit la tatal sau. si inca departe fiind el, l-a vazut tatal sau si i s-a facut mila si, alergand, a cazut pe grumazul lui si l-a sarutat.) intrebari: Ce ma invata pilda povestita de Sfantul Evanghelist Luca despre ospitalitatea lui Dumnezeu? si Care este, pentru mine, imaginea lui Dumnezeu?
Ziua 2 – Sa fim atenti la prezenta lui Hristos in vietile noastre; un verset din Apocalipsa (3:20) reprezinta originea acestei subteme: Hristos cel inviat a spus: Iata, stau la usa si bat; de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu Mine. intrebari: Ce ma ajuta sa il aud pe Hristos?, Ce inseamna pentru mine sa-I deschid usa? Ce ma impiedica sa o fac?
Ziua 3 – Sa ne primim deschis darurile si limitele; subtema a fost propusa in baza paragrafului din Matei 11: 28-30 (Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre. Caci jugul Meu e bun si povara Mea e usoara.) intrebari: Despre ce povara si despre ce odihna vorbeste Hristos? si Ce pot invata de la El?
Ziua 4 – Sa gasim in Biserica un loc al prieteniei; un fragment din Evanghelia dupa Ioan (19:25-27) a sugerat aceasta subtema: Pe Cruce, chiar inainte de a muri, Iisus, vazand pe mama Sa si pe ucenicul pe care il iubea stand alaturi, a zis mamei Sale: Femeie, iata fiul tau! Apoi a zis ucenicului: iata mama ta! si din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine. intrebari: La picioarele Crucii, o noua familie a fost creata din propria vointa a lui Hristos. Cum putem trai astazi ca frati si surori? si Facem acest lucru intre noi, intre culte?
Ziua 5 – Sa fim generosi in ospitalitate; subtema originata in Matei 25:40 (Isus a zis: Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia din-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut.), dar si in Faptele 20:35 (Trebuie sa-i ajutam pe cei slabi, amintindu-ne cuvintele Domnului Hristos: Mai fericit e a da decat a lua). intrebari: Cand am trait experienta ca a darui inseamna fericire? si Sunt eu constient ca am nevoie si sa primesc ceva de la ceilalti, nu doar sa daruiesc?
intalnirile tinerilor in cadrul work-shop-urilor au valorificat – pornind de la subtemele si intrebarile de mai sus – experiente personale: de viata si de traire, viziuni proprii, opinii, ideologii, experinte culturale, cautarea lui Dumnezeu devenind totodata, un loc comun pentru exercitiul intercunoasterii si al autocunoasterii, pentru relatia cu celalalt, pentru impartasire si comuniune. Diversele confesiuni, conditii sociale, profesii, arii geografice si culturale, diversele tipuri de piele au prilejuit experienta fizica, vizibila a exersarii ospitalitatii celuilalt. in Taizé am inteles ca rugaciunea Tatal nostru exprima nevoia noastra de conectare unul la celalalt. Fara adevaratul punct de convergenta am fi orfani si dezbinati. si aceasta rugaciune a fost rostita si in limba romana, de catre cei 55 de tineri din Zalau, cu propriul lor limbaj spiritual, dupa propriile lor puteri si intentii. Au rostit si au tacut, intre sistola si diastola au adus fiecare din ei ceva in Taizé, dar au si luat cu ei ceva care, in viata lor, va rosti si va tacea pentru ei, asteptandu-i cu rabdare si ospitalitate la confuenta linistii, a pacii, a dragostei.
Dincolo de prieteniile cu tineri din alte colturi ale lumii, insisi cei 55 de tineri si cei patru adulti care i-au insotit au creat o legatura speciala care ii va determina cu siguranta sa se caute reciproc, care vor zambi intr-un mod aparte cand se vor revedea la biserica sau in oras, cu sentimentul autentic al acelui tip de amintire care nu sta doar sub semnul evocarii, ci si al reverberatiilor in prezent. Saptamana din Taizé a aruncat alte lumini si asupra obiectivelor vazute dinspre si spre casa: frumoasa si sobra Viena, cosmopolitul si frematatorul Paris (cu Turnul Eifell, croaziera pe Sena, Palatul Luvru, Parisul nou numit si La Défense), resedinta papala de la Avignon, lanurile de lavanda, impresionantul Milano (cu Domul, dar si cu galeriile comerciale), sofisticatul Monte Carlo (cu iahturile, Cazinoul si gradinile sale impresionante). Toate au fost descoperite de copii cu uimirea specifica in fata noului, a ineditului si unii chiar au reflectat asupra faptului ca lumea e frumoasa, ca toate au fost facute pentru bucuria de a trai a omului, lumea toata, creatia lui Dumnezeu, este casa in care El ne primeste pe toti cu ospitalitate.
Credem ca experienta de la Taizé va lucra incet-incet, aducand rod ales, mai devreme sau mai tarziu, in cele 59 de suflete prin faptele bune indreptate spre familiile lor, dar si spre ceilalti, prin recunostinta si dragoste crestineasca! Acel suflu intraductibil al Taizé-ului, intre sistola si diastola, intre tacere si rostire speram sa ne ofere tuturor intelepciunea de a transmite lumina asa cum am primit-o sambata seara, in timpul rugaciunii cu lumanari pascale. Lumina care vine de Sus si pe care o dam unul altuia. inca o saptamana in care cativa porumbei sub forma de cruce (simbol al Taizé-ului) si-au atarnat zborul pe pieptul mai multor tineri, cativa din Zalau, restul, din lumea asta mare, gata sa poarte in aripile lor desfacute curajul de a crede, dorinta de pace si iubirea ce leaga Cerul de pamant.

Post Views: 60