Tiberiu Marc invaţă apicultorii cum să facă bani din turism

Sălajul este renumit pentru produse apicole. Nu mai puţin de 450 de apicultori sunt înregistraţi la nivelul judeţului, dar producţia de miere de anul trecut a fost doar jumătate din cantitatea estimată. Dacă nu pot face bani din produse apicole în anii în care vremea este nefavorabilă, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, vrea să-i înveţe pe apicultori să facă bani din turism printr-un proiect de promovare a unor trasee turistice apicole. Prezent la finele săptămânii trecute la o întâlnire a apicultorilor din judeţ, cu membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) Sălaj, Tiberiu Marc i-a îndemnat să ia în considerare şi posibilitatea de a face bani din turismul apicol. Adică să fie incluşi în trasee turistice şi să primească turişti la ei în stupină, unde să le prezinte stupul de albine şi cum se obţin produsele apicole.
“Vreau să vă sensibilizez asupra unui produs turistic pe care vrem să-l realizăm. Există deja în Europa circuite turistice care au ca destinaţii apicultori mai mici sau mai mari şi care pot să devină gazde pentru turişti interesaţi mai ales de produsele apicole. Sigur, vizitele în stupină nu sunt posibile oricând şi nici nu sunt foarte indicate în orice timp, dar sunt turişti interesaţi să vadă cum se obţine mierea, să vadă produsele care se pot obţine din stup şi, evident, să şi plătească pentru asta. Noi avem deja un asemenea circuit şi avem semnale din partea unor operatori economici că sunt turişti interesaţi”, a precizat Tiberiu Marc. “Disponibilitatea pentru a primi oaspeţi şi de a fi gazdă nu are vârstă. Dar sunt probabil dintre cei mai tineri, care sunt mai disponibili pentru aşa ceva. Este una dintre soluţiile prin care se pot obţine venituri suplimentare, nu mici, şi care vă pot completa veniturile şi în perioadele mai puţin bune pentru apicultură, pentru că turiştii se mişcă şi atunci când albinele nu au cules, se mişcă şi atunci când din diverse motive nu e o perioadă foarte potrivită pentru apicultori. Mulţi plătesc ca să consume şi să vadă produse naturale. Sunt oameni din ce în ce mai mulţi care sunt atenţi la sănătatea lor şi a familiilor. Prin urmare, dacă există disponibilitate şi condiţii care ţin doar de prezenţa dumneavoastră acolo, se poate face din asta un act comercial. Nu trebuie să vă transformaţi în gazde pentru nişte vizitatori care vin, degustă, vă mulţumesc şi pleacă, ci să intraţi în relaţii comerciale cu un operator economic care e dispus să plătească pentru aşa ceva. S-ar putea să vă pară utopic aşa ceva, dar în Polonia există apicultori care câştigă mai mult din turism decât din valorificarea mierii. Sigur, asta se face în timp”, a prezentat preşedintele Consiliului Judeţean posibilitatea de afacere din apicultură.

Safari apicol iniţiat de “Sălaj Plus”

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară “Sălaj Plus”, unde Consiliul Judeţean este acţionar majoritar, a pus bazele unui proiect denumit stop_coloana “Experienţa autentică a Transilvaniei”, care include o hartă turistică interactivă a judeţului Sălaj. Aici sunt trecute obiective de patrimoniu cultural şi naţional ale judeţului împreună cu alte două secţiuni: turism gastronomic – unde turiştii pot vizita ferme familiale, crame tradiţionale şi producători tradiţionali de produse din carne sau de panificaţie, şi un safari apicol – unde turiştii pot vizita 12 stupine ale unor apicultori sălăjeni din localităţile Sălăţig, Jac Tămaşa, Rus, Zimbor, Inău, Dolheni, Sîg, Fizeş, Tihău, Lemniu, Biuşa, Iaz. În paralel, harta prezintă posibilităţile de cazare şi servire a mesei. Florin Opriş, responsabil de proiect în cadrul Asociaţiei Sălaj Plus ne-a declarat că asociaţia face doar propuneri şi nu poate organiza excursii. Excursiile le organizează operatorii de turism. Acesta ne-a spus că până acum s-a arătat interesat de safari apicol un tour-operator din Bucureşti, care promovează doar turismul gastronomic.
Preotul din Lemniu, comuna Letca, Gheorghe Stanciu, este unul dintre apicultorii incluşi în proiectul turistic. Părintele ne-a declarat că a intrat în proiect anul trecut, la recomandarea altor apicultori din zonă, şi că până acum nu a avut turişti şi dat fiind faptul că din toamnă, când se lasă frigul, până în primăvară nu se deschid stupii, pentru că albinele sunt sensibile la frig. Preotul îi aşteaptă însă pe turişti şi spune că, dacă vin, are ce le arăta. Părintele Stanciu din Lemniu locuieşte chiar lângă biserica din sat. A început să se ocupe de albine acum patru ani, timp în care a ajuns de la 40 de stupi la aproape 100. Pentru ca albinele să se simtă în largul lor, le-a sădit şi o livadă din pruni, pe 60 de ari de teren. Un adevărat rai, am putea spune, unde albinele şi pomii trăiesc în simbioză perfectă. La fel şi părintele, care, de la albine adună produse apicole, gen miere, polen, propolis, iar de la pomi fructele pe care le uscă într-un uscător special. “Am intrat în proiect anul trecut. De fapt ei (cei de la Sălaj-Plus) m-au selectat. Au venit la mine, au văzut cum arată zona şi m-au întrebat dacă doresc să intru în proiectul Safari apicol. Noi avem produse apicole şi un unscător de fructe. Dacă o să vină turişti, vor avea ce să vadă. Stupina este în livadă, în faţa bisericii. Mediul este impecabil din punct de vedere al florei. Avem miere de salcâm şi miere polifloră”, a declarat părintele Stanciu din Lemniu.