Cristian Marincaș, un zălăuan pasionat de istorie, a descoperit de curând, cu ajutorul unui detector de metale, 5 monede romane republicane și imperiale, pe versantul unui deal din apropierea celui pe care se află urmele cetății dacice de la Stârciu.

Zălăuanul a predat monedele descoperite Direcției Județene pentru Cultură Sălaj, iar în 26 martie Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău a efectuat la fața locului un diagnostic arheologic pentru a stabili contextul acestei descoperiri. S-au făcut săpături și, astfel, arheologii muzeului zălăuan, Horea Pop și Emanoil Pripon, ajutați de Cristian Marincaș și voluntarii Ciprian Vanci, Daniel Crețu, Mihai Trif, Teodor Taloș și Bogdan Pop, au mai scos la lumină alte 37 de monede asemănătoare celor descoperite inițial, scurse pe panta dealului, dintr-un punct în care se presupune că au fost îngropate cu 2.000 de ani în urmă.

Descoperirea tezaurului de monede romane de la Stârciu se înscrie în seria celor 24 de tezaure scoase la lumină pe teritoriul Sălajului în ultimii 115 ani. Compus din 42 denari, el se încheie cu o monedă de la împăratul Tiberius (14-37 p.Chr.) și probabil că a fost îngropat la asediul roman asupra cetății dacice, de către un locuitor sau apărător al acesteia, care a fugit din calea cuceritorilor.

Cetatea de la Stârciu este situată la circa 3 kilometri de sat, aproape de Munţii Meseş, pe un deal, cunoscut de localnici sub numele de Cetăţuie. Aceasta a apărut în literatura de specialitate încă la începutul secolului 20 şi mai apoi, la mijlocul secolului, în repertoriul preistoricianului maghiar M. Roska.

Mamelonul, locuit în epoca dacică, este prevăzut cu două căi de acces prin şei de legătură. Înspre valea Ragului, şaua a fost tăiată de două şanţuri cu valuri puternice în spate, iar în partea opusă, unde accesul se făcea dinspre culmile mai înalte ale munţilor, şaua a fost secţionată de 4 şanţuri cu valuri în spate. Spaţiul protejat de fortificaţie (cele 3 terase artificiale) are o suprafaţă de circa 0,36 ha. Alte două terase cu o suprafaţă de aproximativ 0,5 ha se află dispuse extra valum înspre trecătoarea prin Munţii Meseş, dar deocamdată nu există dovezi de locuire în epoca dacică.

Amplasarea cetăţii în faţa trecătorii prin Meseş creată de Valea Ragului sugerează o folosire frecventă a acestei căi de legătură între bazinul Crasnei şi cel al Agrijului, cale care trebuia controlată şi supravegheată prin ridicarea unei fortificaţii ca şi cea de la Stârciu. Sondajele arheologice, executate în anul 1969, au surprins elemente de palisadă în valul secţionat. Materialele arheologice descoperite încadrează fortificaţia în intervalul sfârșitul secolului II înainte de Christos- secolul I după Christos. Din nefericire, probabil în anul 2011, cetatea a fost grav afectată de amenajarea ilegală a unui drum forestier, spun specialiștii Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău.

Cât despre zălăuanul pasionat de arheologie, Cristian Marincaș nu este la prima descoperire de acest fel. În luna septembrie a anului trecut, acesta a mai descoperit 6 monede medievale în hotarul satului Sânta Maria din comuna Sânmihaiu Almașului. Și atunci, descoperitorul monedelor a anunțat autoritățile competente. Astfel că specialiștii Muzeului Județean, dr. Horea Pop și dr. Emanoil Pripon, au efectuat un diagnostic arheologic în urma căruia s-au mai descoperit și identificat un număr de 30 de monede. Tezaurul descoperit anul trecut conține 36 de monede (trei piese cu valoarea a 6 groși, o piesă de 4 groși, 27 piese de 3 groși și 5 dinari, toate de argint), emise în perioada 1551-1599 în Polonia, Lituania, la Riga, și în Ungaria, sub autoritatea a nu mai puțin 5 suverani de atunci: Sigismund I August, Sigismund al III-lea, Ștefan Bathory- regele Poloniei, Ferdinand I și Rudolf al II-lea.

Post Views: 126