Am întâlnit zilelel acestea un primar, o mai veche cunostinta care doreste sa-si vada înca o data numele pe buletinele de vot si care-si pregatea cu migala strategia îmbrobodirii; pentru mass-media, dar mai ales pentru votanti. “Stiti cât de greu mi-a fost, cât m-am luptat sa obtin fonduri de la judet . Am batut pe la usile tuturor ministerelor, la Guvern. Abia acum, anul asta am reusit sa obtin bani. E bine si acum, doar nu era sa refuz fondurile”. E strategia unui edil care începe sa se apere de gura votantilor nemultumiti ca abia acum la spartul târgului (sfârsitul mandatului) se gasesc fonduri pentru rezolvarea tuturor problemelor localitatii, vechi de nu stiu câti ani. Dar întrebarea care se pune este “In ce masura si în acest an alegatorii vor mai putea fi pacaliti de faptul ca doar la sfârsit de mandat alesii gasesc timp si bani pentru finalizarea investitiilor?” Multi s-ar putea sa fie stop_coloana impresionati de realizarile de pe ultima suta de metri. Toate lucrurile bune se vor întâmpla pâna la data de 5 iunie, de-ti vine sa zici de ce alegerile astea nu se fac în fiecare an. Si o sa vedem (pe hârtie) sute de kilometri de asfalt (turnat peste noroi), scoli si gradinite noi ori reabilitate din temelii, apa si gaze pe conducte, camine de batrâni, câte si mai câte încât la finalul campaniei electorale vom spune ca mai lipseste doar foarfeca pentru taierea panglicii inaugurale. Apoi iar vor urma patru ani de amorteala…

 

Post Views: 58