Teama de cooperativă

 Ministrul Agriculturii a discutat joi cu ministrul de Finanțe ca până în septembrie să prezinte un pachet de facilități fiscale pentru cooperative agricole. Una dintre facilități ar fi scutirea de impozitul pe norma de venit pentru fermierii care se asociază în cooperative. Ideea nu e rea, zicem noi, ar duce la comasarea terenurilor, la munca în comun, ba până și la modul de a gândi în comun. Ar rezulta o productivitate mai mare. Numai că generațiile care s-au înscris în cooperativele agricole de producție „de bună voie și nesilite de nimeni” nu au dispărut de tot. Oamenii încă își mai aduc aminte de chinurile la care erau supuși de brigadieri, de șefi de echipe, de toți mahării colectivului. Își aduc aminte de batjocoritoarele norme, de tăierea lotului ajutător, de cofa de fasole pe care o primeai pentru o zi de muncă, de confiscarea animalelor și utilajelor agricole, de anii de pușcărie pe care-i făceai dacă nu vroiai să te înscrii în colectiv. Ideea de cooperativă e încă refractară pentru generațiile mai în vârstă. Și apoi mai există un fel de a spune: „Să nu uiți Darie. Să spui copiilor stop_coloana tăi” prin ce chinuri i-au târât comuniștii pe țărani, după modelul colhozului sovietic. Mai există și pui de comuniști care mai cred că se vor întoarce vremurile apuse. Sunt printre noi. Moise a știut el ce a știut, când i-a purtat pe evrei 40 de ani prin pustiu, după scoaterea din Egipt, până dispare generația care avea cultul Faraonului. La noi, când vor dispărea generațiile care i-au forțat pe țărani să se înscrie în colectiv, când pruncii celor ce au suferit vor lăsa să cadă vălul uitării peste spusele părinților, doar atunci fermierii se vor asocia de bună voie și nesiliți de nimeni într-o coope-rativă agricolă. Scutirea de impozitul pe norma de venit e o amăgire de care țăranul român, în înțelepciunea lui, se ferește. A fost fript odată și acum suflă și în iaurt…