Previziunile ministrilor Economiei si Finantelor, Videanu si Vladescu, ca salariile bugetarilor ar putea creste cu 10 sau 25 la suta de la 1 ianuarie 2011, daca vor fi reduse peste 60.000 de posturi din sistemul public, nu are nicio baza logica. Mult anuntatele si dezbatutele reduceri ale aparatului bugetar s-au dovedit a fi vorbe in vant, cel putin in judetul Salaj. Daca era sa ne luam dupa declaratiile date de catre unii politicieni sau oficiali ai Guvernului, din patru institutii subordonate Ministerului Muncii trebuiau sa ramana doar doua. Inspectia Muncii, Casa de Pensii, Somajul si Agentia de Prestatii Sociale trebuiau comasate de o luna de zile. Pana la urma au fost pusi pe liber 20 de agenti comunitari, noua angajati ai Prefecturii, trei de la Consiliul Judetean, sase de la Serviciu de evidenta populatiei din Primaria Zalau si 30 de persoane de la Directia Agricola, in total de 68 de bugetari. La marea reducere bugetara judetul Salaj a contribuit pana acum cu putin peste unu la suta. Cauzele principale pentru care restructarea sistemului public nu reuseste sunt legile facute dupa ureche si inventivitatea romanilor. Daca sunt disponibilizati de pe un post, bugetarii gasesc o alta incadrare pe alt post in aceeasi institutie, dar in alt compartiment. Un alt fenomen este cel al interpretarii legilor. De exemplu Primaria Zalau a infiintat o societate comerciala care sa preia din atributiile ADP-ului, pentru a nu fi obligati sa-i concedieze pe angajati. In cazul celui mai bun scenariu, de a reduce 60.000 de posturi din aparatul bugetar, primul efect ar fi cel al somajului. Guvernul ar lua bani dintr-o parte si i-ar da in alta parte, la somaj. Desi solutia pentru restructurarea aparatului bugetar o reprezinta ordonanta 63 a Guvernului, pana acum s-a facut abatere de la ea in multe situatii.

Post Views: 71