Sfanta Biserica ii sarbatoreste nasterea minunata a marelui prooroc, dar ii sarbatoreste cu adanca reculegere, rugaciune si ajun, si sfarsitul sau atat de glorios: Taierea Capului sau sublim. Acest sfarsit s-a petrecut pe vremea regelui Irod Antipa, fiul lui Irod cel Mare, care ucisese pruncii in Betleem. Aprinzandu-se de patima pentru Irodiada, sotia fratelui sau Filip, Irod alunga pe sotia sa legitima si aduce la sine pe cumnata sa. Daca supusii si sfetnicii regelui nu aveau nici curajul, si nici interesul sa condamne pe fata nelegiuirea regelui, totusi era cineva „nu trestie clatinata de vant”(Matei 11,7), ci „prooroc si mai mult decat un prooroc”(Matei 11,9), „om trimis de la Dumnezeu ca sa marturiseasca despre lumina, ca toti sa creada prin el”(Ioan 1,6-7), „numele lui era Ioan”(Ioan 1,6). De pe buzele marelui prooroc tasneau rafale necrutatoare de mustrari, care nu puteau ocoli fapta incestuoasa a lui Irod: „Nu-ti este ingaduit sa tii pe sotia fratelui tau”(Marcu 6,18). Cedand staruintelor Irodiadei, Irod a gasit necesara-la inceput- numai inchiderea profetului, in inchisoarea din cetatea Maherus. Intemnitarea n-a linistit insa patima si nici n-a indestulat razbunarea Irodiadei, care dorea cu orice pret uciderea Sfantului si pandea clipa de clipa prilejul pentru deznodamantul tragic al dusmanului ei inversunat. Ocazia mult asteptata a sosit. De ziua nasterii sale, Irod poruncise sa se gateasca ospat mare, in palatul Maherus, acolo unde –in temnita umeda si rece- de un an isi ducea zilele Ioan Botezatorul. La ospatul bogat in mancaruri alese si vinuri scumpe-cand petrecerea era in toi-intra Salomeea, fiica Irodiadei-dansand un dans frivol. Ametit de vin, de cantece si de jocul cel starnitor de patimi al Salomeei, Irod fagadui inaintea tuturor oaspetilor sa-i dea acesteia orice ii va cere, chiar jumatate din imparatie. Indemnata de netrebnica Irodiada, fiica cere capul lui Ioan Botezatorul. Ametit de bautura, tulburat si intunecat de patima si ura, Irod porunci sa i se aduca fetei „pe tipsie capul lui Ioan Botezatorul”, iar aceasta primindu-l il dadu mamei sale. Traditia spune ca pe pricinuitorii mortii lui Ioan Botezatorul, pedeapsa nu i-a ocolit nici in viata pamanteasca. Irod si Irodiada, pierzandu-si tronul, vor muri exilati, in suferinte, dispret si rusine, iar Salomeea va fi vanduta ca sclava, batjocorita de niste pirati si apoi va muri intr-un rau pe jumatate inghetat, unde un sloi mare de ghiata i-a retezat capul.
In sfarsitul lor trebuie sa vedem inspaimantatoarea sentinta de condamnare data de justitia imanenta impotriva celor ce au nesocotit adevarul, dreptatea si virtutea.

Post Views: 77