Dupa ce au votat orbeste actuala putere, convinsi fiind de promisiunile presedintelui ca numai asa isi vor capata majorarea salariala de 50 de procente, dascalii se vad, acum, nu numai fara majorare, ci si amenintati cu reduceri salariale substantiale. Departe de orice dorinta de a ne con-verti in lideri sindicali ori in sustinatori ai cresterilor salariale din invatamant, nu putem, totusi, sa nu remarcam modul parsiv in care actualul guvern, ajuns la putere exclusiv pe promisiuni desarte, isi bate, efectiv, joc de aceasta categorie sociala. Ce este si mai urat este faptul ca nici macar nu isi asuma aceasta bataie de joc, dand vina pe acordul semnat cu FMI pentru obtinerea imprumutului extern. Dar cine a negociat acest acord? Nu cumva tocmai cei ce acum se spala pe maini si dau vina pe FMI pentru saracia ce ne asteapta?
Pe de alta parte, o vina pentru aceasta situatie o poarta chiar cadrele didactice, care abordeaza un calm general nefiresc fata de bataia de joc la care sunt supuse. In circum-stante mult mai favorabile lor decat acum, au tipat cat le-au tinut plamanii, au pus lacat pe scoli si au amenintat ca dau jos guverne. Acum se limiteaza doar la declaratii prin care isi afirma dezaprobarea fata de deciziile luate impotriva lor. Sa fie de vina pentru aceasta aparenta indi-ferenta faptul ca dascali se simt… cumparati si, in consecinta, obligati sa taca? Problema este ca, din aceasta indiferenta, cel mai mult vor avea de pierdut dascalii tineri, care, pe langa ca sunt, deja, platiti mizerabil, ar putea pierde si din putinii banuti pe care ii primesc acum. Pentru ca una este sa reduci salariul unui profesor cu vechime, de la 20 de milioane la 17, si cu totul altceva sa iei un milion din salariul de 7, al unui dascal debutant.

Post Views: 70