La sfarsitul saptamanii trecute, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a trimis tuturor agentiilor judetene un anunt prin care se face cunoscut organizarea pe data de 15 februarie 2012 a bursei locurilor de munca pentru sectorul agricol din Danemarca. Sunt oferite 75 de locuri de munca la recoltarea capsunilor, mazarii, zmeurii, cepei, a altor fructe si legume. De ce or vrea danezii numai 75 de palmasi romani, nici macar doi dintr-un judet, seamana a enigma. Cert este ca angajatorii si consilierii danezi vor veni in Romania pentru a intervieva candidatii. Pana aici toate bune si la locul lor. Si chiar iti vine sa crezi ca fermierii din Danemarca vor sa le faca un darab de bine romanilor. Asta daca citesti doar prima parte a ofertei. Daca te-mpinge curiozitatea (si te impinge) sa afli cate ceva, (cat ti se ofera la o prima vedere), despre perioada de lucru, cazare, transport, salarizare, oricat ai fi de ahtiat dupa bani vei avea o strangere de inima.
Cazare la cort si mancare la sopron, platite cu bani grei
In cele mai multe dintre ferme perioada de lucru incepe in aprilie si tine pana in august, iar pentru recoltatul zmeurii si al capsunilor din sere ea se prelungeste pana in noiembrie. Fericitii nefericiti care vor trece de interviu si carora li se va acorda statutul de sluga rapanoasa in fermele daneze trebuie sa isi aduca un cort cu sac de dormit si tot ce mai e necesar avand in vedere ca, adesea, in luna iunie temperatura scade pana la 10 grade Celsius, apoi cratite, oale, cani, cutite, furculite pentru a se apropia cat de cat de civilizatie si, bineinteles, haine groase. In ferme vor fi si spatii acoperite, un fel de soproane pentru prepararea mancarii, toalete si baie. Numai ca pentru toate aceste servicii trebuie sa platesti intre doi si 10 euro pe zi. Nu-i greu de banuit ca acolo unde vei plati doi euro ai nesansa de a nu avea apa la baie, coada la toaleta sa fie intreminabila, iar pentru gatit vei sta la rand. Zice-se ca „uneori angajatorul poate oferi cazare in spatii acoperite, contracost”. Stau si ma gandesc, daca doi metri patrati de teren, necesari pentru instalarea unui cort costa 10 euro pe zi, cat va costa un spatiu acoperit? Cat nu castigi intr-o zi. Si cu siguranta vor fi multi al caror reumatism nu va rezista la cort si isi vor cheltui putini bani castigati pe cazare.
Nu castigi cat sa traiesti
Aplicantii (asa sunt alintati viitorii iobagi) trebuie sa-si planifice si sa-si plateaca singuri transportul catre Danemarca si inapoi. Se recomanda pastrarea biletelor de transport, sa nu credeti ca pentru o eventuala decontare, ci pentru eventuale deduceri la impozit. Un „Stan Patitu” afirma ca deplasarea e recomandat sa se faca cu dubitele muncitorilor, pentru a putea dormi in ele si eventual a duce marfa la piata. Plata muncii la recoltatul capsunilor si a mazarii se efectueaza intotdeauna in functie de cantitatea culeasa. In medie se plateste 0,8-0,9 euro pe kilogram. Numai ca cei care au mai trecut prin asemenea expriente afirma ca pentru a culege un kilogram de zmeura iti trebuie cam o jumatate de ora. Presupunand un program de 8-10 ore iei in jur de 18 euro pe zi. Daca lucrezi in fiecare zi timp de o luna te alegi, in cel mai bun caz, cu 540 de euro pe luna din care ti se trage taxa pentru cazare. Mai pune si mancarea vreo 250 de euro si vezi cu ce te vei alege, draga capsunar.
Conditii umilitoare
Durata contractului de munca este variabila, in functie de cultura agricola. In mod normal, zice-se in oferta”, se lucreaza intre 25-37 de ore saptamanal, dar numarul lor depinde de recolta si de vreme”. Asa ca povestea cu 25-37 de ore e un fel de abureala. Tot in oferta se specifica faptul ca „munca incepe deseori la 4 dimineata”. „Asta sa nu ziceti ca nu v-am spus”, s-ar apara angajatorii la eventualele proteste ale sclavilor. Pentru a ajunge pe tarlalele daneze se impun anumite conditii ca de pilda cunostinte de limba engleza la nivel mediu, apt pentru munca fizica grea, experienta in munca agricola constiuie avantaj, munca anterioara in fermele daneze constituie alt avantaj, iar flexibilitatea cu privire la schimbarea orelor de lucru in timpul contractului de munca trebuie sa te insoteasca zi si noapte. Sunt conditii umilitoare pe care fermierii danezi nici n-ar indrazni sa le pronunte in fata compatriotilor lor.
Cam seamana cu Zeiskam
Recent seful Politiei din Copenhaga a iesit in mass-media afirmand ca „toti romanii sunt hoti si criminali”. Asta imi aduce aminte de lagarul de munca de la Zeiskam (Germania) lagar in care au trudit si au fost umiliti si aproximativ 150 de salajeni. Ei nu aveau voie sa iasa in oras, iar daca ieseau in mod exceptional nemtii ii repugnau. Salajenii au plecat la munca in Germania nutrind nadejdea ca vor mai acoperi niste gauri cu banii castigati acolo. Pentru majoritatea calculele au esuat. Lucrau, adesea in genunchi, de dimineata pana la lasatul intunericului, pe ploaie sau arsita si erau platiti dupa bunul plac al zbirilor care-i supravegheau. Nu aveau sambata nici duminica, trebuiau sa fie flexibili la programul de lucru, ceea ce si danezii cer. Cum s-ar zice lucrezi cand si cat iti cere angajatorul. Conditiile de locuit erau inumane. Totusi locuiau in containere germane. E adevarat, cu aspect de puscarie, dar parca ceva mai bine, zicem noi, decat in corturi. Multi conjudeteni de-ai nostri si-au blestemat zilele dupa ce au ajuns in ghetoul din Zeiskman. Sanse sunt ca si cei ce vor ajunge in fermele daneze sa faca acelasi lucru, adica sa-si blesteme zilele dupa saptamani de umilinta.
De ce pleaca romanii?!
Ultimul recensamant arata ca aproape trei milioane de romani lucreaza peste hotare. Majoritatea sunt tineri. Tineri care in tara lor nu reusesc sa gaseasca un drum, dar nici macar o carare spre un trai cat de cat frate cu decenta. Termina facultati si primesc in dar carnetul de somer. Cortegiul disponibilizarilor nu se mai sfarseste. Din agricultura, la ora acuala in Romania, un tanar oricat ar fi de harnic nu reuseste sa iasa din saracie. Clasa politica de azi si de ieri n-a pus nici un pret pe tineri fiindca ei nu sunt o marfa electorala usor vandabila si i-a transformat in slugi rapanoase ale Occidentui. E drept ca in lipsa unei educatii adecvate munca fizica grea a ajuns sa fie o rusine in tara, sa fii privit ca un fraier daca prestezi asemenea servicii. In tara. Peste hotare esti rob, sclav, iobag, dar ai dreptul de a visa ca odata si odata te vei intoarce la obarsie bogat si fericit. Asa ca induri umilinta si o accepti ca pe o ofranda de pret, ca pe o binecuvantare. Pana cand…

Post Views: 67