Studiu: Sucurile „zero zahăr” distrug ficatul mai mult decât cele cu zahăr
Un studiu prezentat la Congresul European de Gastroenterologie arată că atât sucurile îndulcite cu zahăr, cât și cele „zero zahăr” sunt asociate cu un risc crescut de afectare severă a ficatului. Cercetarea, realizată pe aproape 124.000 de participanți, urmăriți pe parcursul a peste zece ani, a concluzionat că o singură băutură carbogazoasă dietetică pe zi crește cu 60% riscul de steatoză hepatică metabolică (MASLD), iar băuturile cu zahăr cresc riscul cu 50%.
Ficatul, luat cu asalt indiferent dacă băutura e cu zahăr sau zero zahăr
Autorii studiului prezentat în cadrul Congresul European de Gastroenterologie au folosit date din UK Biobank, arătând că, după o perioadă mediană de urmărire de 10,3 ani, 1.178 dintre participanți au dezvoltat steatoză hepatică non-alcoolică (MASLD), iar 108 au murit din cauze hepatice. Consumul de peste 250 de grame pe zi (echivalentul unei doze standard) de băuturi dietetice a fost asociat cu un risc cu 60% mai mare de MASLD, iar în cazul băuturilor cu zahăr creșterea riscului a fost de 50%. Participanții care au înlocuit băuturile carbogazoase cu apă și-au redus riscul cu 15,2% în cazul băuturilor dietetice și cu 12,8% în cazul celor cu zahăr, în timp ce trecerea de la o variantă la alta nu a adus beneficii măsurabile pentru ficat.
Despre concluzii, Lihe Liu, autorul principal și doctorand în departamentul de Gastroenterologie al Universității Soochow, a subliniat: „Băuturile îndulcite cu zahăr au fost de mult timp analizate, în timp ce variantele lor dietetice sunt, de regulă, percepute ca fiind mai sănătoase. Rezultatele noastre arată însă că băuturile carbogazoase cu conținut redus sau fără zahăr sunt asociate, de fapt, cu un risc crescut de steatoză hepatică metabolică (MASLD), chiar și atunci când sunt consumate în cantități mici, de exemplu, o singură doză pe zi.”
Autorii au discutat și posibile mecanisme biologice: „Conținutul ridicat de zahăr din băuturile îndulcite provoacă creșteri rapide ale glicemiei și insulinei, promovează creșterea în greutate și crește nivelul acidului uric. Toate acestea contribuie la acumularea de grăsime în ficat,” a explicat Lihe Liu. Despre efectele îndulcitorilor, ea a mai spus: „Ele modifică microbiomul intestinal, perturbă senzația de sațietate, mențin pofta de dulce și chiar stimulează secreția de insulină. Apa, pe de altă parte, hidratează corpul fără să afecteze metabolismul, ajută la sațietate și susține funcția metabolică generală.”
Rezultatele studiului au stârnit reacții în rândul unor specialiști internaționali. Dr. Sajid Jalil, profesor asociat de gastroenterologie și hepatologie la Universitatea Stanford, a apreciat robustețea datelor: „Pentru mine, acest studiu are mult mai multă greutate decât studiile anterioare datorită designului său prospectiv, numărului mare de subiecți, testului validat pentru diagnosticarea MASLD și urmăririi îndelungate.”
Totuși, unele voci îndeamnă la prudență în interpretare. „Ar putea fi vorba despre efectul substanțelor chimice din aceste băuturi, dar nu putem exclude și alți factori”, a notat dr. Matthew Kappus de la Universitatea Duke, iar dr. A. Sidney Barritt IV a subliniat limitele numărului de cazuri identificate: „Din peste o sută de mii de participanți monitorizați timp de zece ani, au fost identificate aproximativ o mie de cazuri de MASLD și o sută de decese asociate. Având în vedere că prevalența steatozei hepatice este estimată la 25–30% în populația adultă, aceste cifre par mai mici decât ne-am fi așteptat”.
Sursa ziare.com
