Consilierii județeni au votat, la ședința de săptămâna trecută, “Strategia integrată de dezvoltare durabilă a județului Sălaj pentru perioada 2021-2027”. Documentul are peste 700 de pagini și prezintă, cu bune și cu rele, situația economică și socială actuală a județului, avantajele pe care le avem și oportunitățile de care ar trebui să profităm, dar și punctele slabe care ar trebui corectate.

“Strategia integrată de dezvoltare durabilă a județului Sălaj pentru perioada 2021-2027” a fost elaborată cu scopul de a deveni principalul instrument de planificare strategică și de orientare a investițiilor pentru Consiliul Județean, pentru administrațiile publice locale, dar și pentru ceilalți actori relevanți: mediul privat, universitar sau non-guvernamental.
Documentul identifică priorităţile, obiectivele, acţiunile şi proiectele prioritare de investiţii pentru următorii ani, în vederea dezvoltării echilibrate, durabile a judeţului şi a U.A.T.- urilor din cadrul acestuia.
Strategia a fost elaborată în urma unor discuții și consultări cu toți factorii implicați de la nivelul județului și al comunităților locale, de la instituții publice, instituții deconcentrate, entități locale din subordinea acestora, companii și investitori privați, ONG-uri, mass-media și cetățeni.

Lipsa unei rețele de drumuri împiedică dezvoltarea economică

La nivelul regiunii de Nord-Vest, reţeaua de drumuri rapide şi autostrăzi este încă deficitară, fapt ce conduce la devierea traficului spre alte regiuni şi împiedică dezvoltarea corespunzătoare a economiei județelor componente, inclusiv a județului Sălaj. Municipiul Zalău, prin poziționarea la confluența a două rețele transeuropene de transport rutier, compensează puțin în acest domeniu. Una din soluţiile pentru rezolvarea acestei probleme de conectivitate o reprezintă construcţia autostrăzii A3, arată documentul. Autostrada Brașov-Borș va traversa județul Sălaj pe o lungime de 84 km, fiind prevăzute trei puncte de intersecție: Zimbor, Zalău și Nușfalău. Unitățile administrativ-teritoriale străbătute de Autostrada Brașov-Borș, în județul Sălaj, sunt, de la sud-est la vest: Zimbor, Sînmihaiul Almașului, Românași, Treznea, Zalău, Meseșenii de Jos, Crasna, Boghiș, Nușfalău, Ip și Marca. Traseul viitoarei autostrăzi A3, proiect aflat în faza de implementare, va îmbunătăți conectivitatea municipiului Zalău către centrul Transilvaniei și municipiile Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Sighișoara, Brașov, București și granița de sud, municipiul Oradea, vestul țării, cu acces spre Europa Occidentală.

La nivelul județului Sălaj avem o rețea de drumuri naționale, județene și comunale cu o lungime totală de 1.911 km. În interiorul judeţului sunt 30 drumuri judeţene, având o lungime de 604 km și 118 drumuri comunale cu o lungime de 1.021 km. 20% sunt drumuri pietruite şi de pământ.
Lungimea totală a drumurilor din județul Sălaj înseamnă 14,85 % din lungimea totală a drumurilor din regiunea de Nord-Vest și 2,20 % din totalul drumurilor la nivel național. La nivelul regiunii de Nord-Vest, judeţul Sălaj deţine a treia cea mai lungă reţea de drumuri.

Potrivit documentului, rețeaua rutieră a județului Sălaj este relativ bine dezvoltată din punctul de vedere al acoperirii teritoriale
având o densitate superioară mediilor regională (37,66 km / 100 kmp) și națională (36,4 km / 100 kmp). De altfel, densitatea drumurilor (naționale, județene, comunale) în județul Sălaj este cea mai mare din regiunea de Nord-Vest (49,45 km / 100 kmp).


Un grad de acoperire bun nu înseamnă totodată și o calitate ridicată a rețelei rutiere, corespunzătoare cerințelor actuale de
deplasare și asigurare a mobilității, arată documentul. Datele statistice indică o pondere scăzută (cea mai mică din regiune)
a drumurilor modernizate (16,97%, față de media mațională de 44,17 % și cea regională de 31,85 %) și o pondere ridicată (56,83 %, cea mai ridicată din regiune) a celor cu îmbrăcăminți ușoare. Se poate remarca însă faptul că ponderea drumurilor pietruite (16,43 %) și de pământ (13,5 %) este sub mediile regională și națională și printre cele mai scăzute din regiune.

Totuși, la toate categoriile de drumuri, gradul de modernizare este cel mai scăzut în județul Sălaj. Cu toate acestea, situația în ansamblu poate fi apreciată ca satisfăcătoare, în condițiile în care ponderea drumurilor județene și comunale de pământ este foarte scăzută, mult sub mediile regională și națională, spun cei care au întocmit Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Sălajului.

Nu toate localitățile din județ beneficiază de aceeași accesibilitate și conectivitate rutieră. Orașele sunt cele mai conectate. Jumătatea de nord este, de asemenea, mai bine conectată și mai accesibilă decât jumătatea de sud a județului. Există o singură
comună, Șamșud, care nu e străbătută decăt de un drum comunal.

Puține localități au deocamdată gaze naturale

În profil teritorial, rețelele de gaze naturale acoperă numai 24,59% din totalul localităţilor de la nivelul judeţului. Municipiul Zalău, cele 3 orașe și 11 localități din mediul rural au reţea de gaze naturale. În profil temporal, numărul localităţilor cu acces la reţeaua de gaze naturale a rămas la fel pentru mediul urban comparativ cu 2009 și a crescut cu trei localități pentru mediul rural. Lungimea totală a conductelor de gaze naturale a crescut cu 30% în anul 2019 faţă de anul 2009, însă volumul total gazelor naturale
distribuite a scăzut cu 11,24% pe același interval. În ceea ce privește consumul de uz casnic, acesta a scăzut cu 8,25% în 2019 raportat la 2009.

Din distribuţia geografică a localităţilor care au acces la reţeaua de gaze naturale, se observă faptul că acestea sunt poziţionate cu precădere în jumătatea de nord a judeţului Sălaj.

Pe alocuri lipsesc apa și canalizarea


Din perspectiva resurselor de apă, județul este împărțit între Bazinul Hidrografic Someș-Tisa (88,5% din teritoriu) și Bazinul Hidrografic Crișuri (11,5%). Conform PATR Nord-Vest, județul Sălaj dispune de cele mai reduse resurse teoretice totale de apă din regiune (circa 1.500 mc/locuitor), însă acestea sunt suficiente pentru a asigura necesarul de consum actual și prognozat pentru viitor.
Alimentarea cu apă potabilă a sistemelor centralizate din județ se face din surse de suprafață (Lacul Vârșolț) pentru sistemele Zalău (aducțiune în regim gravitațional) și Șimleu Silvaniei, respective din surse de subteran (puțuri) pentru Jibou, Cehu Silvaniei și Românași. Conform INS, la nivelul anului 2019, toate cele 4 orașe precum și 50 de comune dispuneau de sisteme de alimentare cu apă centralizate. Numărul comunităților din mediul rural conectate a crescut constant dar lent, sub media de creștere regională. Pe de altă parte, chiar și la nivelul unor localități cu sisteme centralizate, rețeaua este foarte puțin extinsă (în comunele Hida, Bobota sau Sânmihaiu Almașului măsoară doar câțiva km în lungime). Ca și distribuție teritorială la nivelul județului, localitățile cu o pondere mai mare a locuințelor conectate la sisteme de canalizare se regăsește în partea de nord-vest, vest și centru.
Există și localități unde se utilizează sisteme proprii de alimentare cu apă care, deși prezintă anumite avantaje economice, pot avea probleme cu calitatea apei distribuite. Astfel de sisteme se întâlnesc în Băbeni, Meseșenii de Jos, Plopiș, Cizer, Bobota, Rus, Gâlgău, Sâg, Pericei, Crasna, Bănișor, Hida, Marca, Surduc, Zimbor, Sălățig, Letca, Șimișna, Bălan etc.

În ceea ce privește dezvoltarea rețelelor centralizate de alimentare cu apă potabilă, observăm o tendinţă ascendentă, în anul 2019 rezultând o creştere cu 38,46% faţă de anul 2009, datorată investiţiilor în infrastructura de acest tip din judeţ. Această creștere totală, atât pe mediul urban cât și rural, este puțin sub rata de creștere națională (43,10%) și respectiv cea regională (44,78%).

În profil teritorial, reţelele de canalizare acoperă destul de puține dintre localitățile județului Sălaj, respectiv 18 comunități, dintre care 4 urbane și 14 rurale. În profil temporal, numărul localităţilor cu acces la reţeaua de canalizare a crescut cu foarte
mult în anul 2019 faţă de anul 2009, ajungând de la 5 localități la 18. Creșterea este vizibilă la nivelul mediului rural, unde de la o localitate cu canalizare în 2009 s-a ajuns la 14 în 2019. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare a crescut și ea cu 223% în anul 2019 faţă de anul 2009, ca urmare a investiţiilor realizate în infrastructura de canalizare. Creșterea este mult peste cea de la nivel național (92,17%) și respectiv cea de la nivel regional (128,75%). Cele 18 localităţi care au acces la reţeaua de canalizare nu sunt distribuite uniform la nivelul judeţului, există o oarecare concentrare în nord-vest-ul și vestul județului.

Plusurile și minusurile identificate în Sălaj

Strategia integrată de dezvoltare durabilă a județului Sălaj prezintă, pe lângă realitatea momentului, care sunt avantajele de care trebuie profitat, precum și pericolele la care ne expunem, dacă autoritățile nu implementează cele mai eficiente măsuri de dezvoltare. La fiecare capitol, există plusuri și minusuri.

Din punct de vedere demografic, potrivit realizatorilor documentului, e îmbucurător faptul că în Sălaj speranța de viață a ajuns în 2021 la 75 ani, iar mortalitatea infantilă este în scădere. Rata natalității în județul Sălaj este de 10 la mie, constantă în ultimii 10 ani, față de 8,1 la mie la nivel național sau 8,8 la nivel regional. De asemenea, rata abandonului școlar în județ este pe un trend descendent, fiind de 1,3% în învățământul primar, 2% în gimnazial, 1,4% în liceal și 9,3% în cel postliceal.

Din păcate, populația județului este în scădere (-12% în ultimii 29 de ani). Trendul este vizibil în toate orașele județului și în majoritatea comunelor. Creștere populației cu vârsta peste 65 de ani (cu 5%) este concomitentă cu scăderea populației tinere (sub 14 ani) cu 7%. Indicele de îmbătrânire demografică este pe un trend ascendent, ajungând în 2021 la 107 persoane vârstnice (peste 65 de ani) pentru fiecare 100 de persoane tinere (sub 15 ani). Raportul de dependență demografică este în creștere, adică la fiecare 100 de persoane active (15-64 de ani) există 49 de persoane dependente (sub 15 ani și peste 65 de ani). Vârsta medie a populației județului este în 2021 de 41 de ani, în creștere cu 15% față de 1992. Sporul natural este negativ, iar mortalitatea este în creștere, ajungând la 14 decedați la 1.000 de locuitori în 2021, față de 12,5 în 2010, în timp ce la nivel regional sunt 13,1 iar la nivel național 13,4.

La capitolul educație, documentul arată că 47% din locuitorii județului sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de serviciile de educație
din județ. 68% dintre respondenții sondajului de opinie consideră în mare și foarte mare măsură că școala are un rol important în
dezvoltarea județului.

Ca aspecte negative, populația școlară la nivelul județului este în scădere, pierzând 38% în ultimii 29 de ani. Doar 10% din populația județului are studii superioare, sub nivelul regional și cel național (14%). Promovabilitatea la Bac 2021 este de
67,1%, județul fiind pe locul 21, sub media națională (69%).

Cu privire la sănătate, reprezintă aspecte pozitive diversitatea serviciilor medicale (publice și private) accesibile comunității, apariția de noi unități sanitare private și implicarea sectorului privat în oferirea unor servicii medicale cu un grad ridicat de complexitate, creșterea numărului de medici și a altor categorii de personal sanitar în sectorul privat, creșterea alocărilor bugetare locale în domeniul sănătății.
Ca aspecte negative, sunt menționate îmbătrânirea populației, care poate crește presiunea pe sistemul de sănătate, medici și personal sanitar sub media regională, dispariția unor servicii medicale publice, accesibilitatea financiară mai scăzută a serviciilor private.

Din punct de vedere social, e bine că există o diversitate de servicii publice locale implicate în soluționarea problemelor sociale ale comunității, asociații neguvernamentale active în domeniu, cu activități specifice, colaborare între sectorul public și cel privat
în domeniul social. În județul Sălaj sunt cele mai multe servicii de îngrijire la domiciliu licențiate (21) din țară. De asemenea, este unul din cele cinci județe din țară unde există centre de zi licențiate pentru persoane fără adăpost.

Ca minusuri, sunt aspecte demografice care pot pune presiune ridicată pe sistemul de asistență socială, mai ales din perspectiva îngrijirii persoanelor vârstnice, risc mai ridicat de sărăcie în mediul rural, cu impact mai ridicat asupra copiilor, existența unor comunități marginalizate, creșterea numărului de cereri noi de pensionare. Sălajul e pe ultimul loc la nivelul regiunii Nord-Vest
din perspectiva numărului de cămine licențiate pentru persoane vârstnice, dar și cu cel mai mic număr de cantine de ajutor
social licențiate din regiunea Nord-Vest. Totodată, rata criminalității (numărul de persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori) este peste media națională, dar sub cea regională.

Din punct de vedere economic, sunt punctate ca avantaje rata de creștere a PIB/locuitor peste media națională și a treia în Regiunea Nord-Vest, creșterea semnificativă a numărului de salariați față de perioada crizei economice, inclusiv în 2020 și primele patru luni ale anului 2021, pe fondul pandemiei de Covid-19, creșterea numărului de salariați în comunele județului. Exporturile locale au avantaje competitive prin specializare în arii diferite de cele ale industriei naționale. Industria grea (metalurgică și a
construcțiilor metalice), dar și sectorul Construcții și domeniile HoReCa sunt cele mai competitive.

Ca minusuri, se constată un nivel foarte scăzut de cheltuieli cu activitatea de cercetare și dezvoltare, valoarea redusă a indicelui de urbanizare, raportul de dependență demografică este cel mai ridicat din regiune. Avem, de asemenea, un procent redus al populației active și cel mai mare procent de vârstnici din regiune, raportat la populația județului. Resursele de muncă ale județului sunt într-o continuă diminuare. Tot ca puncte slabe sunt enumerate scăderea semnificativă a numărului de salariați în orașele din județ, ponderea ridicată a salariaților în sectorul public, faptul că cele mai ridicate salarii sunt în sectorul public. Numărul de șomeri, raportat la populația activă, este ridicat în câteva dintre comunele județului: Agrij, Boghiș, Dragu, Fildu de Jos, Horoatu Crasnei, Nușfalău, Sânmihaiu Almașului și Valcău de Jos.
Salariul mediu de la nivel județean este sub nivelul salariului mediu național: cea mai mare parte a angajaților județului este
salarizată sub media venitului net pe țară.

Pe partea de dezvoltare rurală, sunt aspecte pozitive rata de creștere economică a comunelor învecinate municipiului Zalău și a altor comune din Zona Metropolitană, existența a 4 GAL-uri cu sediul în județ și alte 2 GAL-uri pe teritoriul județului, dar cu
sediul în alte județe, creșterea semnificativă a nivelului de dezvoltare locală (IDUL) și, pe cale de consecință, a indicatorilor de calitate a vieții în unele comune, existența cooperativelor agricole de producție.

Sunt văzute ca problematice ritmul accelerat de scădere și îmbătrânire a populației în mediul rural, migrația tinerilor, infrastructura tehnico-edilitară precară/inexistentă în majoritatea comunelor, servicii de sănătate insuficiente, de slabă calitate și greu accesibile pentru mare parte din populația din mediul rural din județ, calitatea precară a servicii educaționale (preșcolare și preuniversitare) în
majoritatea comunelor, capacitatea antreprenorială scăzută în rândul populației în majoritatea comunelor, lipsa experienței, a specializării și incapacitatea de a coopera a producătorilor agricoli, profesionalizarea precară a producătorilor agricoli.


Cum să privim poziționarea aproape de Cluj și Oradea


Potențialul de polarizare al municipiilor Cluj-Napoca și Oradea este evident, ceea ce conduce la o migrare a forței de muncă bine pregătită și a tinerilor în zone cu oportunități superioare. Marea majoritate a acestora nu se mai întorc în Sălaj, iar acest aspect rerezintă un minus penru județ.

“Am încercat să vedem care este profilul specific al județului, pentru că nu poți lua un model pe care să îl aplici în toate județele. Unul dintre pericolele strategice pe care le-am subliniat este exact acesta: să nu încerce județul să copieze alte județe, pur și simplu. Au făcut unii ceva, hai să facem și noi. Poate nu este ceea ce trebuie. Am încercat să vedem ce se poate face cel mai bine la nivelul județului Sălaj. Ne-am uitat în primul rând la pericolele strategice, care afectează pe termen lung județul, dacă nu sunt tratate. Poate cea mai importantă problemă cu care ne confruntăm aici este migrația forței de muncă, în special segmentul de populație tânără și educată. Dumneavoastră produceți aici populație tânără educată, aveți câteva licee foarte bune. Dar întrebarea este: câți din acei tineri rămân, investesc, dezvoltă în comunitate? Sau dumneavoastră nu faceți decât să furnizați resursă umană educată polilor mari de dezvoltare. Există un plan de marketing al județului? Am senzația că de multe ori chiar cei din județ se autolimitează, se merge pe ideea de județ mic și sărac. De multe ori, datele contrazic lucrul acesta. Trebuie să fim atenți cum promovăm și autopromovăm județul”, spune Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj Napoca, cel care a coordonat realizarea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a județului Sălaj.

Potrivit acestuia, depinde exclusiv de măsurile ce vor fi luate de autorități dacă poziționarea în apropiere de Cluj și Oradea e un avantaj sau un dezavantaj, așa cum s-a vehiculat mereu.

“Până acum, promiximitatea față de Cluj, un centru urban mare, a funcționat în general în direcția Clujului. Adică resursa umană de aici a dus valoare adăugată la Cluj. Acum se va întâmpla, în următorii 3-5 ani, o schimbare care nu a mai fost niciodată în România, după Revoluție. Și județele și comunitățile inteligente o vor utiliza. Dezvoltarea infrastructurii poate duce la o autostradă cu două benzi. Până acum a fost doar bandă, dinspre Sălaj spre orașele mari. De acum, va fi și invers, dar numai pentru cei care se vor pregăti. Concurența între comunitățile locale e la fel de mare acum, în acest domeniu, ca în mediul privat. Toată lumea vrea să se bată pe cea mai importantă resursă: resursa umană. Dacă nu ai populație educată, pregătită într-o comunitate, lupta e pierdută din start. Economia bazată pe cunoaștere cere exact genul acesta de populație. Problema e cum se poziționează strategic Sălajul pentru viitor, pentru a prelua aceste oportunități care apar? O să faci 35 de minute din Sălaj în Cluj, dar și din Cluj în Sălaj. Centrele urbane mari se supraîncălzesc în România. Costul vieții este tot mai mare și va apărea un efect foarte natural: acest tip de resursă umană începe să iasă din centrul urban suprapopulat. Întrebarea e unde merge?”, a punctat Călin Hințea, marșând pe faptul că e important ca cei responsabili să facă județul atractiv.

Există trei factori importanți, care trebuie urmăriți anual, a explicat decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj Napoca. Aceștia sunt conectivitatea, mai exact cât de bine este conectat județul intern și internațional, calitatea vieții, pentru că dacă nu avem calitatea vieții crescută oamenii nu se vor atașa suficient de puternic de această zonă, și diversificarea economică, adică pe lângă baza industrială pe care o avem deja, să se dezvolte elemente noi de economie bazată pe cunoaștere.

Post Views: 112