In centrul municipiului Zalau, pe platoul de marmura din fata Institutiei Prefectului Judetului Salaj si a Consiliului Judetean Salaj, au avut loc, ieri, o serie de evenimente care au marcat Ziua Drapelului National.
Programul a debutat cu sfintirea Drapelului Romaniei, de catre preotul Bisericii Ortodoxe „Sf. Ioan Botezatorul” din incinta Unitatii Militare. Ulterior, tricolorul a fost dus de la biserica spre locul de inaltare, Piata 1 Decembrie 1918.
Dr. Danut Pop a avut o scurta interventie referitoare la simbolistica drapelului, iar prefectul judetului Salaj, Florin Florian, a tinut o alocutiune cu privire la semnificatia acestei zile.
Sub privirile oficialilor, o garda formata din cadre militare a adus Drapelul Romaniei pentru a fi inaltat pe catarg si pentru a primi onorurile care i se cuvin.
La finalul evenimentelor, a avut loc si o mica parada militara, iar Fanfara Promenada a Casei Municipale de Cultura Zalau a sustinut un program artistic cu repertoriu specific sarbatoririi insemnelor nationale.
Trebuie precizat faptul ca de Ziua Drapelului National, adoptata prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, autoritatile publice si celelalte institutii ale statului sunt obligate sa organizeze programe si manifestari cultural-educative, cu caracter evocator sau stiintific, consacrate istoriei romanetsti si ceremonii militare specifice in cadrul unitatilor Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne.

rn

Care este semnificatia culorilor drapelului

rn

Rosul semnifica sangele inaintasilor nostri varsat pe pamantul romanesc de-a lungul veacurilor. El indeamna ca dragostea fata de neam si de tara sa fie la fel de aprinsa ca focul rosului din steag.
Galbenul exprima grandoarea tarii, prestigiul si virtutea.
Albastrul semnifica seninul cerului, al cugetului si gandirii neamului romanesc, credinta si puterea cu care suntem legati de pamantul patriei.

rn

Istoria drapelului national

rn

Cele trei culori ale tricolorului s-au regasit pe steaguri sau stindarde inca din vremea lui stefan cel Mare si Mihai Viteazul. Un astfel de steag, care avea si un insemn grafic care ii reprezenta pe arhanghelii Mihail si Gavril, a apartinut lui Tudor Vladimirescu, conducatorul Revolutiei de la 1821. Steagul a fost ascuns in timpul revolutiei pentru a nu fi capturat, iar dupa ce revolta a fost inabusita, capitanii lui Tudor Vladimirescu au hotarat arderea lui, si totusi, dupa 60 de ani drapelul a fost gasit, reconditionat si depus, in urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei din Bucuresti.
Istoria Drapelului National incepe insa in 1834, cand Alexandru Ghica Voda domnitorul tarii Romanesti, a obtinut de la otomani invoirea „de a pune steag romanesc corabiilor negustoresti si ostirii”.
Steagul pentru corabii avea doua culori: galben si rosu, iar cel al armatei trei: rosu, galben si albastru si un vultur la mijloc.
in timpul Revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al natiunii, iar dupa abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu si instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucuresti, a fost promulgat decretul de instituire a Drapelului National.
Tricolorul devenea astfel steagul national al tuturor romanilor. Culorilor li se atribuia pentru prima data o semnificatie, rosul semnifica fratia, galbenul exprima bogatia ogoarelor, albastrul semnifica libertatea. Culorile erau impartite egal pentru a reprezinta principiul egalitatii, iar orientarea in sus semnifica verticalitatea.