Statul plateste pensiile din imprumuturi de zeci de miliarde facute in fiecare an

Masurile populiste agraveaza problema, iar cei care platesc contributii sunt prea putini

Toate împrumuturile pe care România le face din 2014 încoace sunt directionate catre acoperirea deficitului la pensii. Deficitul fondului public de pensii a atins în 2016 pragul de 21 de miliarde de lei, adica 2,7 la suta din PIB, cel mai înalt nivel înregistrat vreodata în perioada de după revolutie. Anul acesta, deficitul fondului public de pensii va avansa cu cel putin 7 miliarde de lei, pâna spre 28 de miliarde de lei, adica 3,5 la suta din PIB, fata de 24 miliarde de lei, cât este prevazut să fie deficitul bugetar. Practic, deficitul fondului de pensii este, de câţiva ani, mai mare decât deficitul bugetar, ceea ce înseamna ca orice adâncire a datoriei publice nu finanteaza proiecte de investiţii, ci sistemul de pensii. Avertizarea vine din partea presedintelui Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, citat de zf.ro. 

Majorarea punctului de pensie, prevazuta pentru 1 iulie 2017, ar urma sa coste bugetul 2,6 miliarde de lei, potrivit calculelor Consiliului Fiscal. Specialistii spun ca deficitul de pensii se majoreaza anul acesta cu cel putin sapte miliarde de lei, ca urmare a mai multor decizii anuntate în campania electorala si preluate în programul de guvernare: de la 1 ianuarie pensiile au crescut cu 5,2 la suta (efort financiar de 3 miliarde de lei), de la 1 martie pensia minima a crescut la 520 de lei (efort bugetar de un miliard de lei), iar de la 1 iulie punctul de pensie ar urma sa creasca la 1.000 de lei (efort bugetar de 2,6 miliarde lei), după calculele Consiliului Fiscal preluate de zf.ro.
De asemenea, de la 1 februarie a fost eliminat impozitul pentru pensiile între 1.050 de lei si 2.000 de lei, cu un impact bugetar de 1,3 miliarde de lei.
„O treime din cheltuielile bugetului de pensii sunt finantate din bugetul de stat. Altfel spus, ne împrumutam ca sa platim pensii, pentru ca, în felul în care este astazi imaginat, sistemul nu poate fi sustinut. Oricât de cinic ar suna, luam astazi de la copii si nepoti ca sa platim pensii mai mari. Este un transfer de bunastare de la generatiile viitoare la cea curenta”, spune Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal. “n opinia sa, cauzele fenomenului sunt multiple. “n România sunt prea putini contribuabili la sistemul de pensii, sunt prea multe categorii care platesc contributii mai mici la pensii, iar reintroducerea pensiilor speciale, care nu se bazeaza pe contribuţii, majoreaza deficitul.
La nivel national, dintr-o populaţie ocupata de peste 9 milioane de persoane, salariati, adica cei care platesc contributii standard de pensii, sunt doar jumatate. Avem 380.000 de PFA, PFI sau întreprinderi individuale, cu un regim fiscal mai relaxat, ceea ce înseamna contributii mai mici la fondul de pensii.

Pensiile speciale, povara grea pe buget

In cazul pensiilor speciale, care secatuiesc bugetul, nici macar nu exista pricipiul contributivitatii. |i totusi, in cazul acestui tip de pensii, reintroduse din 2015 încoace, veniturile sunt de câteva ori mai mari fata de pensiile medii din sistemul public de pensii. Altfel spus, pensiile speciale sunt extrem de mari, insa cei care le primesc nu au contribuit direct proportional in anii lucrati, in timp ce romanii care au contribuit la sitemul de pensii zeci de ani primesc pensii la limita.
Parlamentul a reintrodus pensiile speciale in 2015, în primul rând pentru parlamentari, apoi pentru fosti politisti, militari, angajati din serviciile secrete si alte categorii, fara principiul contributivitatii, aceste pensii fiind acum platite cu bani de la buget.
De exemplu, Ministerul de Interne a platit anul trecut pensii speciale de 2,4 miliarde de lei, scrie zf.ro, Armata a platit pensii de 2,9 miliarde de lei, iar SRI de 500 milioane lei. La aceste sume se adauga alte 52,4 miliarde lei cheltuiti din sistemul public de pensii, din contributii si din subventii de stat. În total, statul a platit în 2016 pensii de 58 de miliarde de lei, cu 4 miliarde de lei peste nivelul din 2015. Din cheltuielile de 58 de miliarde de lei, subventiile din bugetul de stat au fost de 21 de miliarde de lei, adica 36 la suta din întreg fondul de pensii si 2,7 la suta din PIB. „Situatia pensiilor este cea mai mare problema cu care se confrunta bugetul pe termen lung”, spune presedintele Consiliului Fiscal.

FMI ne-a avertizat ca nu suntem pe calea cea buna

Reprezentantii FMI, prezenti saptamana trecuta in Romania, au avertizat ca daca guvernul va continua sa reduca taxele si sa creasca salariile si pensiile, conform planului de guvernare asumat înainte de alegeri, datoria publică se va adânci în urmatorii ani. Reza Baqir, seful misiunii FMI, estimeaza ca deficitul bugetar al României va ajunge la 3,7 la suta din PIB anul acesta, iar asta fara sa fie luate alte masuri fata de cele care sunt incluse deja în buget. Pentru anul viitor, previziunea e si mai sumbra. Seful FMI vorbeste de un deficit de 3,9 la suta din PIB pentru 2018. |eful FMI afirmă că nu mai este loc de scăderi de taxe şi impozite şi recomandă guvernanţilor români să treacă de la o politică care încurajează consumul la una care susţine investiţiile, dacă îşi doresc ca tot mai mulţi români să pătrundă în clasa de mijloc într-un mod sustenabil. Mesajul sefului FMI a fost cat se poate de clar: nu mai este loc de alte scaderi de taxe sau alte asemenea masuri populiste. „Taierile succesive de taxe si cresterile succesive de salarii si pensii, facute în detrimentul investitiilor publice, au facut ca structura bugetului sa fie mai putin flexibila la socurile si vulnerabilitatile ce pot aparea.

Saracia lucie bantuie prin casele
a jumatate dintre pensionarii salajeni

Datele furnizate luna trecuta de purtatorul de cuvânt al Casei Judetene de Pensii Salaj, Alina Tamas, ne arata realitatea trista in care se zbat pensionarii salajeni. Ne referim la cei cu pensii de subzistenta, nu la cei cu pensii speciale.
Dintr-un total de 70.259 de pensionari salajeni, avem la un capat pe cei multi cu pensii mici si foarte mici, iar la polul opus grupa elitista a celor cu pensii mari si foarte mari. 7.081 persoane au o pensie lunara de 400 de lei. E vorba de pensionarii fostelor CAP-uri, care traiesc acum sub limita saraciei lucii. 31.572 de pensionari salajeni, adica undeva aproape jumatate din total, au pensii intre 400 si 1.000 de lei pe luna. Cu alte cuvinte, aproape ca un pensionar din doi traieste la limita saraciei. Mai putin de 5.000 de salajeni au pensii între 1.000 si 2.000 de lei. “n randul celor cu pensii de peste 2.000 de lei avem puţin peste 2.000 de salajeni.
La masa pensionarilor bogati gasim 130 de persoane care primesc lunar pensii intre 3.000 si 5.000 de lei si 21 de salajeni care primesc pensie lunara cuprinsa între 5.000 si 8.000 de lei.
Discutând despre pensiile speciale, adica cele stabilite în baza unor legi speciale, limita de sus urca la 18.000 de lei – pensia unui magistrat. Mai sunt vreo cinci pensionari cu pensii peste 10.000 de lei. Acestia si-au desfasurat activitatea în justitie sau diplomatie.

Avem prea putini angajati care sa duca-n spate pensionarii

Doar doi salajeni din zece au loc de munca,
insa fiecare al patrulea e bugetar

Salajul are putin peste 224.000 de locuitori. Aproximativ 74.000 sunt pensionari, 27.000 de salajeni primesc indemnizatii pentru persoane cu handicap si insotitori, iar alti circa 44.000i sunt asistati social. “n jur de 45.000 de salajeni au un loc de munca, insa aproximativ un sfert dintre acestia (aproape 11.000) sunt bugetari, ceea ce ne face fruntasi la nivel national in privinta numarului de angajati la stat. Problema cu bugetarii este ca incaseaza bani luna de luna, fara sa produca, la r‘ndul lor, prin activitatea desfasurata, alti bani. Ram‘n astfel putin peste 30.000 de salajeni care produc bani si tin in spate alti aproape 200.000 de pensionari, asistati social, copii sau bugetari.