Statul e dispus să bage pană la un miliard de euro in combaterea abandonului şcolar

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a elaborat un proiect în care îşi prezintă strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii pe perioada 2014 – 2020. Strategia vizează în special elevii din mediul rural, elevii care provin din familii cu venituri mici şi elevii de etnie romă. Pe scurt, elevii care sunt cei mai predispuşi la abandonul şcolar.
Principalele măsuri propuse pentru a reduce abandonul şcolar sunt asigurarea accesului la şcoală şi la educaţie de calitate pentru toţi copiii, asigurarea finalizării studiilor obligatorii de către toţi copiii, reintegrarea în învăţământ a persoanelor care au părăsit timpuriu şcoala şi dezvoltarea sprijinului instituţional adecvat. Cu alte cuvinte, MEN vrea ca toţi copiii să facă şcoală cel puţin 10 clase, cât e învăţământul obligatoriu.
Prin această strategie, MEN îşi propune ca obiectiv pe termen mediu reducerea ratei abandonului timpuriu de la 17,3 la sută, cât a fost în 2013, la 11,7 la sută în 2020.
Costul estimativ de implementare a strategiei pe perioada 2014 – 2020 variază între 651 şi 929 de milioane de euro, cost calculat pe baza datelor existente şi a ipotezelor generale.

Sute de elevi sălăjeni se lasă de şcoală în fiecare an

329 de elevi au abandonat şcoala în anul şcolar 2013 – 2014, cei mai mulţi fiind din învăţământul liceal – 129. Dintre aceştia, 99 de elevi au fost din mediul rural şi 20 din mediul urban. Şi din învăţământul gimnazial au abandonat şcoala 111 elevi, din care 75 din mediul urban şi 36 din mediul rural. Alţi 58 de elevi din învăţământul primar, 22 din învăţământul profesional şi nouă din învăţământul postliceal au abandonat şcoala în anul şcolar 2013 – 2014.
Situaţia abandonului şcolar este îngrijorătoare, având în vedere faptul că numărul de elevi care au abandonat şcoala în anul şcolar 2013 – 2014 a fost cu 48 mai mare decât în anul şcolar 2012 – 2013, când au fost înregistrate 281 de cazuri de abandon şcolar.
Dintre motivele abandonului şcolar, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Sălaj amintesc apartenenţa la etnia romă, situaţia materială precară în familie, plecarea la muncă în străinătate şi dezinteresul pentru sistemul de educaţie.

Doar un elev de etnie romă din 100 termină şcoala

Elevii sălăjeni de etnie romă sunt “fruntaşi” la abandonul şcolar, lucru confirmat de autorităţile sălăjene. În anul şcolar 2012 – 2011, în perioada 22 octombrie 2012 – 8 no-iembrie 2012, Instituţia Prefectului Sălaj, în colaborare cu ISJ Sălaj şi cu Asociaţia “Şanse Egale” Zalău, a evaluat un număr de 20 de şcoli din judeţ ce au avut un procent ridicat de şcolari şi preşcolari de etnie romă. Printre aspectele pe care le-au urmărit reprezentanţii organizaţiilor amintite se numără procentul de absenteism şcolar şi procentul de abandon şcolar. stop_coloana
Rezultatele studiului au scos la iveală că aproximativ 30 la sută din elevii de etnie romă din ciclul gimnazial au absentat de la şcoală şi doar cinci la sută dintre ei au urmat învăţământul liceal. Mai mult, doar unu la sută au terminat liceul. Cauzele sunt multiple: dezinteresul părinţilor faţă de educaţia copilului (aceştia având şi ei un nivel foarte scăzut de şcolarizare); situaţia financiară precară, căsătoriile timpurii, sau exploatarea copiilor din punct de vedere economic.

Sărăcia merge mână în mână cu analfabetismul

La nivelul judeţului Sălaj, Consiliul Judeţean al Elevilor (CJE) Sălaj (consiliu format din reprezentanţi ai elevilor din fiecare şcoală din judeţ) a identificat care sunt principalele probleme cu care se confruntă elevii sălăjeni, printre acestea numărându-se absenteismul, problemele economice şi problemele familiale.
Potrivit Denisei Matei, preşedintele CJE Sălaj, cea mai mare problemă a elevilor sălăjeni, precum şi a elevilor din peste 50 la sută din judeţele din ţară, este absenteismul şcolar. Pentru a-l combate, în anul şcolar anterior, CJE Sălaj a organizat mai multe activităţi, organizate în şcoli după ore, prin care le-a propus elevilor o alternativă de a-şi petrece timpul liber. “În mediul rural mai ales, lipsa banilor face ca abandonul să fie foarte tentant”, mărturiseşte Denisa. Unul din programele pe care eleva doreşte să le facă în acest an şcolar se referă la distribuirea de manuale şcolare şi rechizite elevilor care provin din familii sărace.

Peste 20 la sută din copii nu sunt înscrişi la şcoală

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), numărul de copii, elevi şi studenţi înscrişi la şcoală în anul şcolar/universitare 2013 – 2014 s-a ridicat la 3,65 de milioane, adică 78,2 la sută din persoanele de vârstă şcolară. Reiese că 21,8 la sută din persoanele care ar trebui să fie la şcoală nu au fost înscrise în sistemul de învăţământ.
În învăţământul preşcolar au fost înscrişi 15,6 la sută dintre copii, 47,7 la sută în învăţământul primar şi gimnazial, 21,3 la sută învăţământul liceal, 0,7 la sută în cel profesional, 2,8 la sută în învăţământul postliceal, iar 11,9 la sută dintre tineri în învăţământul superior universitar de licenţă.