Statistica spune oficial cat suntem de săraci

“Estimată pe baza veniturilor totale disponibile (exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei) rata sărăciei relative a fost în anul 2013 de 22,4 la sută. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4,77 milioane de români”, se arată într-un studiu al Institutului Naţional de Statistică, obţinut de HotNews.ro. Altfel spus, peste unul din cinci locuitori ai României trăieşte într-o familie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60 la sută din mediana veniturilor disponibile (venitul disponibil pe adult – n.r.). În perioada 2010 – 2013, rata sărăciei s-a situat în jurul valorii de 22 la sută, înregistrând un maxim în anul 2012 (22,6 la sută) şi un minim în anul 2010 (21,1 la sută).

Copiii sunt cei mai afectaţi de sărăcie

În 2013, incidenţa sărăciei a fost mai mare în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani, o treime dintre aceştia aflându-se sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor. Cea mai ridicată pondere din întreaga perioadă analizată a fost cea înregistrată în 2012 (34,6 la sută).
Persoanele cu vârsta între 18 şi 64 ani, în care se cuprind de fapt persoane cu vârsta de muncă, au înregistrat în anul 2013 o rată a sărăciei de 21,5 la sută, în uşoară creştere faţă de 2012 (21,0 la sută), dar şi faţă de 2010, când a fost 19,2 la sută.
Sărăcia este inegal distribuită în ţară. În anul 2013, rata sărăciei a fost de aproape nouă ori mai mare în regiunea Moldovei şi de aproape opt ori mai mare în regiunile Dobrogei şi Olteniei decât în regiunea Capitalei. Analiza evoluţiei ratei sărăciei în perioada 2010 – 2013 arată că, faţă de începutul perioadei, cele mai mari creşteri ale ratei sărăciei s-au întâlnit în regiunile Sud-Est (creştere de 5,7 puncte procentuale), Vest (creştere de 5,3 puncte procentuale) şi Nord-Est (creştere de patru puncte procentuale), pe când o scădere a ratei a avut loc în regiunea Centru (3,5 puncte procentuale) şi, cu foarte puţin, şi în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,6 puncte procentuale). stop_coloana

18 la sută din românii angajaţi nu reuşesc să scape de sărăcie

Teoretic, în anumite condiţii, orice persoană poate deveni săracă pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Există însă situaţii în care riscul de a intra în sărăcie este totdeauna mare şi aproape inevitabil – pierderea locului de muncă, de pildă. În 2013, din totalul românilor care aveau un loc de muncă, 18 la sută se aflau sub pragul de sărăcie (cu aproximativ cinci puncte procentuale mai puţin decât în cazul persoanelor care nu au desfăşurat nicio activitate economico-socială).
Referitor la persoanele neocupate, trebuie evidenţiată situaţia şomerilor, a căror rată de sărăcie este foarte mare. Practic, un şomer din doi este sărac.

Unul din cinci sălăjeni de-abia îşi duce zilele

Peste 38.000 de sălăjeni sunt beneficiari ai ajutorului alimentar de la Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, dacă luăm în calcul că populaţia judeţului este de 217.895 de oameni, reiese că aproximativ unul din cinci sălăjeni are nevoie de ajutoare în alimente. Adică, unul din cinci sălăjeni poate fi introdus cu uşurinţă în categoria oamenilor săraci.
Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Sălaj din luna septembrie, numărul total de salariaţi din judeţ s-a ridicat la finele lunii mai la numărul de 44.998. Din total, 35.010 sunt salariaţi care lucrează în domeniul privat. Dintre aceştia, aproximativ 13.000 câştigă salariul minim pe economie şi alţi 19.000 au salariul brut până în 1.100 lei, conform unui raport al Casei de Pensii pe anul trecut. Adică aproximativ 13.000 de sălăjeni duc acasă, lunar, în jur de 700 de lei net, iar 19.000 trăiesc lunar cu aproximativ 800 de lei.