Starea agriculturii Sălajului

Cum campania agricolă de primăvară a debutat deja, directorul Direcţiei pentru Agricultură Sălaj, Valentin Duca, a considerat că e necesar să prezinte starea agriculturii judeţului la ora actuală. Duca şi-a adunat consilierii, pe coordonatorul de la noul Oficiu Fitosanitar şi pe directorul de la Oficiul pentru studii pedologice, pentru a etala ce e bun şi ce e rău în domeniul pe care-l păstoresc. Specialiştii, din capul locului au afişat ideea că agricultura este Cenuşăreasa economiei. Că nu poţi produce, tu fermier român, cu o subvenţie de 189 de euro la hectar, precum fermierul olandez, care beneficiază de 490 de euro la hectar. Că lucrăm pământul cu tehnologia pe care o aveau francezii, de pildă, acum 50 de ani. Şi totuşi, ne zbatem să supravieţuim, să smulgem roade acestui pământ sălăjean, pe care mai mult îl batjocorim decât îl întreţinem. Exemplu sunt terasele amenajate cândva de cei de la Imbunătăţiri funciare, care azi au devenit o pacoste pentru posesorii acelor terenuri, în sensul că se produc mari alunecări de teren.

Dacă nu eşti Cooperativă Agricolă, nu mai primeşti subvenţii pe păşune

Călin Antal, director al Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Sălaj, a pus pe tapet problema pajiştilor permanente, care necesită neapărat amenajamente pastorale pentru a putea primi de la anul bani europeni (subvenţii pe suprafaţă). Şi apoi, mai e o problemă: începând cu anul acesta nici asociaţiile crescătorilor de animale şi nici consilile locale nu vor ma primi subvenţii pe suprafaţă pentru păşune, dacă nu se organizează în cooperative agricole. Până acum era obligativitatea asocierii, acum se impune cooperativizarea. La fel au procedat şi comuniştii la înfiinţarea colectivului. stop_coloana

Ce produce şi cât produce Sălajul

Chiar dacă de la an la an suprafaţa cu culturi agricole sporeşte, suntem departe, departe de anul 1989, când îţi era dor să vezi un teren pârloagă. În această primăvară, din raportul prezentat de consilierul Maria Hidan reiese că sunt prevăzute a se însămânţa următoarele culturi: porumb boabe 24.665 de hectare, floarea soarelui 2.077 de hectare, ovăz 4.341 de hectare, cartof 6.075 hectare, legume 3.483 de hectare, plante furajere 1.591 hectare, orzoaică de primăvară 825 de hectare. În toamnă s-au înfiinţat culturi de grâu pe 8.175 de hectare.
Pentru fermierii care înfiinţează culturi în această primăvară prezentăm preţurile seminţelor pentru: orzoaică 2,4 lei/kilogram; ovăz 2 lei pe kilogram; cartof 1,8 lei/kilogram şi porumb 1,9 lei/kilogram.

A fost odată

Răsfoind statisticile de acum un sfert de secol, nu fără tristeţe observăm că în primăvara lui ’89 în Sălaj au fost însămânţate 36.480 de hectare cu grâu, iar în toamna aceluiaşi an 44.685 de hectare cu porumb şi vreo 12.000 de hectare cu cartof. Cifrele spun multe şi arată drumul dezastruos pe care se află agricultura Sălajului, agricultura ţării, în genere.