Recentele disponibilizari de la CFR demonstreaza ca, si in plina criza, fostii angajati ai statului sunt privilegiati fata de cei ai firmelor private.
Nedreptate, discriminare, protectie sociala excesiva oferita chiar si fostilor angajati pe spatele celor din mediul privat. Asa califica, la unison, atat oamenii de afaceri, cat si sindicalistii, modul in care statul a inteles sa faca disponibilizari in propria ograda, sub presiunea crizei economice.
Un exemplu in acest sens il reprezinta recentele disponibilizari colective, demarate, de ieri, la Caile Ferate Romane (CFR): pana la 15 salarii compensatorii pentru cei tri misi in somaj, salarii care pot totaliza maximum 20.000 de lei.
Sumele nu vor fi insa platite din bugetul companiei – aflate in pragul falimentului – , asa cum se intampla in cazul unei firme private, ci din bugetul de stat. Adica, din bugetul asigurarilor de somaj, la care contribuie toti an gajatii din Romania. Iar favorurile facute feroviarilor nu se opresc aici. Potrivit contractului colectiv de munca, acestia nu ar fi trebuit sa primeasca niciun salariu compensatoriu.
Toate acestea, in timp ce peste 90% dintre actualii someri provin din mediul privat care – sustin patronii – a beneficiat, doar de un ajutor, practic, fara valoare din partea executivului: somaj tehnic si scutirea timp de sase luni de la plata darilor la stat pentru cei care angajeaza someri.

CAMPIONI
Privatul bate statul la disponibilizari colective
Si anul trecut, de departe, cei mai afectati de criza s-au dovedit a fi angajatii din privat.
Potrivit statisticilor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), peste 120.000 de romani au ajuns someri, in 2009, in urma concedierilor colective „ope rate de angajatori”. Aproape 90% dintre acesti oameni provin din mediul privat.
Invariabil, nu doar anul trecut, ci si in 2008, in mediul privat au fost „predispuse” disponibilizarilor colective aceleasi domenii de activitate: constructiile de cladiri (pe primul loc in „topul disponibilizarilor), urmate de lucrarile de geniu civil, fabricarea de masini, utilaje si echipamente, dar si fabricarea articolelor de imbracaminte. Nu au fost iertate nici industria alimentara sau comertul.