Soferul de la primarie castiga mai bine decat un profesor
Sindicalistii din Educatie spun ca functionarimea din administratie ajunge la un salariu mediu de 3.850 de lei, în timp ce în educatie salariul mediu este de aproximativ 2.350, cu 1.500 de lei mai mic
rn
Federatia Sindicatelor Libere din Învatamânt (FSLI) constata ca angajatii din Educatie au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar.
Lasand la o parte ca un politician ales pe plan local ajunge la un salariu de zece ori mai mare decat al unui profesor cu vechime, multi profesori care sunt platiti cu mult mai putini bani decât secretarele sau soferii din primarii.
"Este de-a dreptul revoltator însa cum au reusit alesii sa ajunga la salarii de zece ori mai mari decât ale profesorilor care au ani întregi de experienta la catedra", se arata într-un comunicat de presa al Federatiei Sindicatelor Libere din Învatamânt.
Sindicalistii sunt nemultumiti de faptul ca angajatii din Educatie vor primi acum, la început de an, sume infime, în timp ce pentru alesi s-au facut reguli speciale care s-au aplicat înca din 1 iulie 2017. "În cazul acestora se acorda indemnizatii calculate prin înmultirea coeficientilor de ierarhizare cu salariul minim brut pe economie, care este începând cu data de 1 ianuarie 2018, de 1.900 lei", spune comunicatul FSLI.
rn
Salariul marit cu 25 la suta inseamna
de fapt 50 de lei in plus pentru profesor
rn
De la 1 ianuarie 2018, un profesor debutant, care avea în luna decembrie 2017 un venit net de 1.440 de lei, va primi o majorare salariala de doar 55 de lei. "Este suma reala pe care o primeste un cadru didactic, dupa cresterea salariului brut cu 25%. În realitate, majorarea salariului net este de doar 3,8%, dupa ce vor fi platite contributiile catre stat", arata FSLI.
Totodata, un profesor, cu peste 40 de ani de munca, va avea de la 1 ianuarie 2018, salariul net de 2.887 lei, ceea ce înseamna o crestere a acestuia cu 117 lei, respectiv, o crestere reala de 4,2%.
rn
Legea salarizarii a fost conceputa
pe ascuns si este o nedreptate
rn
"Îi reamintim, pe aceasta cale, ministrului Muncii, doamna Lia Olguta Vasilescu, faptul ca aceasta lege (Legea salarizarii – n.r.) a fost elaborata fara sa existe negocieri serioase, confederatiile sindicale nu au primit acest proiect si nu au avut posibilitatea de a analiza proiectul în ansamblu. Au fost doar întâlniri separate cu liderii domeniilor ocupationale, carora li s-au prezentat grilele sectoriale si care nu au stiut ce se întâmpla si în celelalte sectoare de activitate, asa cum au decurs negocierile la Legea nr.284/2010. Legea de salarizarea în sistemul bugetar ar fi trebuit sa aseze salariatii în grile în functie de cât de mult depinde dezvoltarea economica a României de domeniul din care fac parte acestia. Privind grilele de salarizare, admninistratia si cei care lucreaza în institutiile de forta ale statului român sunt domeniile cele mai importante din România, în viziunea celor care au aprobat aceasta lege", transmite FSLI.
rn
Sefii din primarii si angajatii lor
ii baga in buzunar pe profesori
rn
Sindicalistii dau si câteva exemple de indemnizatii ale alesilor locali, respectiv valoarea bruta, de la 1 ianuarie 2018. Astfel, un viceprimar de comuna sub 3.000 locuitori ia 5.700 de lei (coeficient – 3, adica de trei ori salariul minim), un viceprimar de municipiu resedinta de judet primeste 15.200 de lei (coeficient – 8, adica de opt ori salariul minim), în timp ce primarul Capitalei are 19.000 de lei (coeficient – 10).
"Însa, pentru angajatii din primarii si consilii locale sau judetene nu exista coeficienti de ierarhizare, salariile acestora depinzând de bunavointa sefului institutiei si de venitul pe care îl primeste acesta. Asa s-a ajuns la situatia în care sunt primarii în care soferii sau secretarele au salarii mai mari decât un profesor cu 25 de ani vechime. Daca în alte tari, cu economie dezvoltata si cu democratie avansata, salariile din administratia publica sunt mai mici decât cele din învatamânt, în România salariul mediu net din adiministratie este de aproximativ 3.850 de lei, în timp ce în educatie acesta este de aproximativ 2.350 de lei", se mai transmite în comunicatul FSLI.
rn
Liderul FSLI Salaj spune ca viitorul profesorilor arata rau
rn
Eusebiu Lehene, pesedintele Filialei Salaj a FSLI, spunea ieri in legatura cu comunicatul sindicatului ca acesta a venit prea tarziu si ca Federtia trebuia sa ia ferm pozitie in vara, sa reactioneze, nu sa sesizeze, atunci, in iulie, cand cadrele didactice au fost mintite si nu s-a produs majorarea salariilor cu 20 la suta, asa cum au promis guvernanti.
rn
"Am constatat, zice Lehene, ca nu vin in invatamant decat foarte putini oameni care sunt nascuti pentru aceasta profesie si foarte multi care nu au alte resurse".
Liderul sindical explica fenomenul prin faptul ca salariile in unitatile de nvatamant se calculeaza in functie de elevi, dupa o formula per capita. Suma stabilta pe elev se inmulteste cu numarul de elevi. Cam acesta ar fi bugetul la o scoala fara a se tine cont de gradatiile prfesorilor, de diferentele salariale dintre ei.
O mare nesiguranta se manifesta asadar in legatura cu promisiunea facuta de guvern ca de la 1 martie salariile profesorilor vor creste cu 20 la suta.
"Sa nu uitam ca guvernantii ne-au prezentat, odata cu Legea salarizarii, lefurile noastre pana in anul 2022, fara a face precizari anuale. Guvernul ne atrage atentia sa nu depasim bugetul. Formula nu este calculata bine, vor fi necesari factori de corectie. Peste 60 la suta din scolile din Salaj nu vor reusi sa achite integral salariile in luna martie, dupa cum a fost repartizat bugetul pe trei luni. La sfarsitul lunii ianuarie vom avea o intilnire la Bucuresti si vom stabili strategii, pentru buget si pentru eventuale proteste. Ministul Educatiei se tot lauda ca avem cel mai mare buget din ultimii 10 ani, adica de 2,9 la suta din PIB. Legislatia spune ca bugetul pentru invatamant ar trebui sa fie 6 la suta din PIB. Sa nu uitam ca in perioada interbelica procentul pentru invatamant era de 16 la suta din PIB. Asta spune tot", declara Lehene.
