Forţa de muncă activă nu poate acoperi cheltuielile sociale, deşi plătim cel mai mare impozit pe muncă din UE.
Plătim cele mai mari impozite pe muncă din Uniunea Europeană pentru a susţine pensiile şi ajutoarele sociale.
Romanii plătesc cele mai mari impozite pe muncă din Uniunea Europeană. Institutul Naţional de Statistică a publicat recent un studiu prin care arată că impozitele şi contribuţiile sociale plătite de angajatori şi angajaţi au crescut din 2008 şi pană in prezent. Dacă in urmă cu doi ani se plăteau impozite de 41,5 la sută din costul forţei de muncă, in 2009 valoarea a urcat pană la 43,5 procente ca urmare a deciziei Guvernului de a majora rata contribuţiilor sociale. La nivel european, impozitele plătite pe forţa de muncă erau, in 2008, sub 30 la sută in ţări precum Irlanda şi Marea Britanie, 45 la sută in Franţa, Germania şi Ungaria şi intre 30 la sută şi 40 la sută in Polonia, Spania şi Bulgaria.
Ajutorul social – pomana partidelor
Intrebarea firească pe care şi-o pune mai tot romanul este de ce nu ajung banii pentru ajutoarele sociale din moment ce contribuţiile au crescut şi sunt cele mai mari din Uni-unea Europeană. Problema constă in numărul mare de pomeni acordate de către stat, prin diferite ajutoare. Numai in Sălaj sunt 3662 de beneficiari ai legii 416, care primesc un venit minim garantat, pentru evitarea sărăciei extreme, după cum ii zice primul-ministru Emil Boc. In realitate, pe langă faptul că mulţi dintre beneficiari lucrează bine-mersi prin Spania şi Italia, acest ajutor este o pomană electorală. Promulgată de către Guvernul Năstase in 2001 şi consolidată in 2009 de Guvernul Boc “fără număr”, legea 416 a fost făcută pentru păturile sociale joase, care nu au o cultură bogată, dar care au buletin şi pot vota cu cei care le dau cat mai mulţi bani fără a depune un minim efort. Spre exemplu, un beneficiar de 416 intreba la alegerile din 2008: “PSD e ala cu o pană sau cu trei pene?”. In limbaj popular, pană inseamnă floare.
Armătura – 8000 de angajaţi in 89’, 470 in 2010
Direct proporţional cu creşterea impozitelor pe muncă a crescut şi numărul disponibilizărilor, şomajul şi falimentul marilor intreprinderi. Conform ultimelor date, furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică, Sălajul are in prezent 44.000 de salariaţi activi, care trebuie să ducă in spate peste 85.000 de pensionari. Mult hulitul sistem comunist a făcut ca numai in intreprin-derea Armătura să lucreze 8000 de sălăjeni, adică un procent de aproape 20 la sută din numărul de angajaţi pe care-i numără judeţul in ziua de azi. Privatizată şi preluată de către omul de afaceri Dinu Patriciu, fosta Armătura numără in prezent doar 470 de angajaţi, cu tot cu conducere şi alţi şefi. Un aspect legat de numărul mic de angajaţi, este faptul că tehnologia a inlocuit oa- menii. “Acum totul se face automatizat, oamenii doar supraveghează procesul de producţie”, ne-a spus un reprezentant al firmei.
Ce s-a ales de parcul industrial Zalău?
După vanzarea Petromului in 2004 către OMV, majoritatea angajaţilor Peco Sălaj au fost disponibilizaţi. Fosta intreprindere a devenit un simplu depozit de carburanţi, iar pentru “munca de jos” au fost contractate diferite firme de mentenanţă. Situaţie puţin mai fericită s-a intalnit in cazul altor două mari intreprinderi, preluate de către firme străine. Anvelopele, sub noul nume de Michelin, au fost revitalizate după tehnologia franceză, mulţi dintre zălăuani găsind acolo un loc de muncă bun. Fosta fabrică de ţevi Silcotub, actuală Tenaris, este una dintre cele mai profitabile companii din judeţ. Dovadă fiind faptul că au trecut foarte uşor peste criza economică, comenzile s-au mărit intr-un timp foarte scurt, iar pentru a face faţă tuturor cererilor au creat noi locuri de muncă.
Peste media pe ţară la şomaj
In regiune suntem campioni la forţă de muncă neocupată.
Judeţul Sălaj este situat la capitolul număr de şomeri faţă de numărul de persoane incadrate in muncă, peste media naţională. Rata şomajului era la sfarşitul lunii august de 8,11 in Sălaj, peste media naţională, de 7,39 la sută, se arată intr-un comunicat al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. La polul opus, se află judeţele Ilfov şi municipiului Bucureşti cu o medie de aprtoximativ 3 la sută. Judeţele limitrofe Sălajului au, de asemenea, o rată a şomajului sub media naţională.

Post Views: 57