Sălajul are 100 de hectare de teren poluat și nefertil
Solul din județul Sălaj este în multe locuri poluat și nefertil, susțin reprezentanții Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. În Sălaj sunt nu mai puțin de 23 de zone potențial contaminate, care însumează aproape 100 de hectare de teren poluat.
La nivel național sunt 210 situri contaminate, în care poluarea este dovedită prin analize de mediu, iar alte 1.183 de situri sunt potențial contaminate, adică există informații privind poluarea, la fel cum sunt și cele 23 din Sălaj.
Comparativ, în județul Satu Mare există un sit contaminat și alte patru potențial contaminate, în Cluj sunt 19 situri contaminate, iar alte 9 sunt potențial contaminate, în Maramureș sunt 109 de situri potențial contaminate, în timp ce în județul Bihor sunt 17 situri contaminate și 67 de situri potențial contaminate.
În Zalău se află 64 la sută din terenul poluat
Suprafața totală de sol poluat din Sălaj este de 99,52 de hectare. Din cele 23 de situri potențial contaminate, șapte sunt în Marca, cinci sunt în Crișeni, trei în Zalău și Ip, două în Jibou, două în Hida și unul în Sărmășag.
Cea mai mare suprafață potențial contaminată din Sălaj este în Zalău. În municipiu, suprafața totală potențial contaminată este de 64,35 de hectare, din care jumătate de suprafață aparține de Tenaris Silcotub. TenarisSilcotub este cea mai mare intreprindere industriala din judet, iar faptul ca ocupa o suprafata atat de mare nu inseamna neaparat ca este un pericol pentru aceasta, ci doar se are in vedere potentialul de contaminare prin natura activitatii industriale. TenarisSilcotub deține autorizație integrată de mediu, sistemul său de management al mediului este certificat ISO 14001 și, de mulți ani, toate controalele pe linie de mediu desfășurate la nivelul companiei au confirmat conformarea pe deplin cu cerintele reglementărilor legale.
Suprafața potențial contaminată din Marca este de 3,1 hectare, toate aparținând de Petrom, care exploatează petrol în comună.
În Crișeni sunt potențial contaminate 7,55 de hectare de teren, din care cea mai mare suprafață (3,77 hectare) este a gropii de gunoi.
În Hida, suprafața poluată este de 1,05 hectare și aparține de SC Sălajul, la fel ca la Sărmășag, unde suprafața poluată este de 9 hectare.
În Ip sunt poluate 2,9 hectare de teren care aparțin tot de SC Sălajul.
În Jibou, suprafața total contaminată este de 7,8 hectare, ce aparține de RTFC Cluj și Rometrans.
O treime din solul Sălajului este afectat de erodare, iar o treime este acidifiat
Agenția Națională pentru Protecția Mediului spune că agricultura poate fi o sursă de poluare a solului prin declanșarea și favorizarea proceselor de eroziune, saturare, compactare, prin folosirea pesticidelor, în special a celor neselective și utilizarea în exces a îngrășămintelor chimice. Folosirea nerațională a pesticidelor în funcție de modul și cantitatea aplicată poate avea efecte negative asupra calității solului, mai ales asupra capacității bioproductive, asupra populației edafice și a activității fiziologice. Din cauza faptului că la nivelul judetului Salaj predomină o agricultura de subzistentă, stop_coloana cantitatile de îngrășăminte chimice, erbicide și pesticide utilizate sunt reduse.
Din datele furnizate de către OSPA Sălaj, publicate într-un raport al ANPM, solurile din județul Sălaj prezintă diferite stadii de degradare. Astfel, sunt erodate 31,59 la sută, ceea ce înseamnă o suprafata de 75.484 ha. 33,51 la sută din soluri sunt și acidifiate, ceea ce înseamnă o suprafata de 80.073 ha. Alte 0,44 la sută din soluri sunt cu exces de umiditate, ce însumează o suprafață de 1.049 ha, și 71,74 la sută din soluri sunt afectate de carenta în fosfor și însumează o suprafață de 171.417 ha. Doar 29.289 ha (12 la sută) sunt suprafețe cu potențial amenajabil, se arată în studiul ANPM.
Cine generează deșeuri în Sălaj
ANPM spune că marii agenți economici generatori de deșeuri industriale în județul Sălaj și care dețin depozituri de deșeuri sunt S.C. Silcotub S.A. (depozit deseuri periculoase si nepriculoase); S.C Michelin România S.R.L(depozit deseuri nepericuloase); S.C. Rominserv Valves IAIFO S.A. (depozitul de zgura si nisip ars); S.C. Uzina Electrică Zalău S.A. (depozit deșeu nepericulos de zgură și cenușă).
ANPM susține că organizarea depozitelor de deșeuri industriale duce la scoaterea din circuit a unor suprafețe de teren și implicit deteriorarea calității solurilor respective.
În Sălaj există un singur depozit de deșeuri periculoase, Depozitul Tunder Uleios, situat în Crișeni, care ocupa o suprafață totală de 0,085 hectare, unde S.C. Silcotub S.A. depozitează deșeurile provenite din procesele tehnologice, depozit autorizat din punct de vedere al protectiei mediului.
ANPM mai susține că în urma activităților extractive ale S.C. Sălajul S.A., pentru toate siturile contaminate (mine, cariere), au fost demarate programe de reconstrucție ecologică care au fost reglementate prin avize de încetare, mai puțin cariera de suprafață Bobota II, care este în exploatare, aceasta fiind singurul obiectiv de exploatare a cărbunelui din județul Sălaj.
Studiul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului mai susține că în ultimii ani, s-au înregistrat noi ocupări și diminuări de suprafețe agricole ca urmare a activităților miniere de extragere a zăcămintelor de pietriș, nisip, argilă, tuf vulcanic. Pentru toate aceste activități s-au întocmit planuri și proiecte de refacere și ecologizare a zonelor afectate.
