Sindromul Italia

 O dezbatere care iscă îngrijorare despre sănătatea societății noastre este legată de drama prin care trec zecile de mii de românce care lucrează în Italia ca îngrijitoare de bătrâni, din pricina condițiilor de multe ori inumane, asemănătoare sclaviei, în care sunt obligate să muncească. Știm cu toții măcar un caz în care o femeie, poate chiar o rudă de-a noastră, a fost nevoită să-și părăsească locul numit “acasă”, să se desprindă din sânul familiei, pentru a pleca peste hotare în speranța de a-și găsi un loc de muncă, pentru a oferi familiei un trai mai bun. Însă, vorba aceea, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. E drept că banul european prinde bine unei familii, însă doar femeile care sunt nevoite să trăiască zilnic printre străini știu ce nedreptăți sunt nevoite să îndure. Ca îngrijitoare de bătrâni în Italia, nu prea ai drepturi. În multe cazuri, familia care te angajează are impresia că ți-a pus lesa la gât și trebuie să faci tot ce ți se spune. Unele femei nici nu pot părăsi casa unde lucrează.stop_coloana
Drama nu se oprește însă aici. Suferă și familia, mai ales copiii. Știu că au, undeva, o mamă, cu care vorbesc din când în când la telefon sau pe internet. Nimeni nu pleacă de nebun. De ce acceptă femeile din Sălaj o viață de câine în Italia și își părăsesc familiile? Pentru că acasă lucrurile sunt mai greu de suportat decât atât. Salariul, dacă îl găsește, este minuscul. }știa nu sunt bani cu care să-ți poți crește copiii. E evident de ce multe mame, cu inima îndu-rerată, aleg să plece. Și pleacă, unele fără să știe ce le așteaptă cu adevărat. Apar apoi probleme de sănătate și depresii. “Sindromul Italia” a devenit o afecțiune psihică recunoscută în domeniul medical, pentru care se prescriu rețete. Sclavagismul modern ia forme monstruoase.