Sindicatele amenință cu proteste. Bolojan rezistă
Noile măsuri menite să reducă deficitul bugetar uriaș al României au stârnit valuri de nemulțumiri în rândul bugetarilor. Sindicatele au anunțat deja că nu sunt de acord cu soluțiile găsite de noul Executiv, condus de Ilie Bolojan, și amenință cu proteste.
Pe lista celor nemulțumiți se numără dascălii, care spun că nu poartă nicio vină pentru incompetența clasei politice.
„Printre măsurile anunțate este și cea conform căreia ar urma să crească norma didactică de predare cu maximum 2 ore, lucru pe care îl respingem, având în vedere consecințele acesteia. Măsura este propusă în contextul în care, în sistemul de învățământ preuniversitar, sunt mulți colegi care, peste cele 18 ore de predare efectivă, mai au și ore de învățare remedială, ore de pregătire suplimentară pentru concursuri/olimpiade, ore de consiliere, precum și activități extracurriculare/extrașcolare, de întocmire a dosarelor pentru burse sociale etc.
În acest context, nu putem să nu ne întrebăm: De ce NOI trebuie să suferim pentru că EI nu sunt capabili sau nu vor să stopeze evaziunea fiscală? De ce NOI trebuie să suferim pentru că EI și-au angajat rudele și pilele pe salarii de zeci de mii de euro? De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să beneficieze de pensii speciale? De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să meargă cu avionul la clasa business? De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să-și deconteze chiria de la bugetul de stat? De ce NOI trebuie să suferim pentru ca EI să meargă cu automobile cumpărate de la bugetul de stat?”, se arată într-un comunicat al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.
„Dacă guvernanții nu vor înțelege importanța educației, trebuie o mobilizare masivă din partea noastră, a tuturor celor din învățământ, pentru demararea unor acțiuni de protest de amploare’, adaugă sindicaliștii din educație.
Cu proteste amenință și angajații din sănătate și asistență socială.
„Am atenționat noul guvern zilele trecute, pe toate canalele de comunicare – și cele publice, și cele informale – că nu vom fi de acord cu măsuri care conduc la scăderea veniturilor salariale ale angajaților din Sănătate și din Asistență socială. Guvernul a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care ar trebui să conducă la economii bugetare de 1,34 miliarde de lei. Sunt vizate sporurile pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, dar și zilele de concediu de odihnă acordate suplimentar angajaților din sectorul public și din companiile de stat, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții. Prin stabilirea noului cuantum al sporului pentru condiții de muncă până la 300 de lei (de la 1500 de lei brut) și prin reducerea zilelor de concediu de odihnă suplimentar la 1-3 zile (de la max. 10 zile câte sunt prevăzute în prezent) vor fi afectate toate categoriile de angajați: personal medical, personal TESA, angajații din asistență socială, personalul administrativ și personalul muncitor, în special cei cu venituri mici”, spun reprezentanții Sanitas.
O reacție a venit și din partea Blocului Național Sindical, care le atrage atenția guvernanților că „intră în stare de alertă”.
„Vom reacționa ferm la orice tentativă de a ignora partenerii sociali și de a impune reforme care riscă să distrugă din nou echilibrul de pe piața muncii! România are deja o legislație extrem de permisivă pentru angajatori: locul 8 în lume la costuri scăzute pentru concediere; locul 30 la ușurința angajării și concedierii; locul 14 în ceea ce privește angajarea lucrătorilor străini. Reamintim: Codul Muncii și Legea Dialogului Social NU sunt moșii politice. Legea dialogului social a fost adoptată în 2022 după 12 ani de presiuni internaționale și este jalon în PNRR. Vrem reforme? Da! Dar ele trebuie făcute corect, transparent și prin consultare! BNS sprijină eliminarea sinecurilor și a privilegiilor, dar refuză cu fermitate ca această luptă să fie folosită ca pretext pentru amputarea drepturilor salariaților. Nu toți lucrătorii sunt sinecuriști! Respingem orice atac asupra contractelor colective de muncă! Acestea sunt rezultatul unor negocieri între angajatori și angajați, iar soluțiile abuzive nu sunt acceptabile!”, transmite BNS.
Pachetul de măsuri fiscale menit să cârpească golurile din bugetul statului va fi anunțat în cursul acestei săptămâni. Pe listă se vor regăsi reducerea considerabilă a numărului de burse pentru elevi și păstrarea doar a celor sociale și de merit, desființarea a numeroase sporuri care se acordă în prezent angajaților de la stat, cum ar fi sporul de antenă, de exemplu, două praguri în loc de trei, câte avem acum, pentru cota de TVA, taxe mai mari pentru bănci și câștiguri din jocuri de noroc.
„În ceea ce privește scăderea de cheltuieli, lucrăm pe mai multe componente, inventariem tot ceea ce înseamnă comitete, comisii – le-aș numi sinecuri – și în fiecare ședință de guvern și în fiecare săptămână de acum înainte, pentru că nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, întrucât fiecare este pe o hotărâre de guvern, pe o lege, uneori legi organice, vom ataca această zonă. (…) un aspect important este partea de scădere de cheltuieli per ansamblu. Aici avem câteva acumulări pe care nu le putem nega, avem un număr mare de sporuri care sunt permise de lege, unele dintre ele au fost abuzate în acești ani, și avem sporuri unele peste altele, cele populare pe care le știți, sporul de antenă, asta înseamnă că un om care este în sectorul public, dacă este în fața unui calculator, conform definițiilor actuale, beneficiază de acest spor. Mă gândesc la cei din sectorul privat, la cei care, nu beneficiază de acest spor. Și deci, am dat un exemplu, dar toate aceste sporuri vor fi evaluate în perioada următoare, și cred că trebuie legate de performanță și de realitate. Sporul de fonduri europene, altfel un spor important, a cărui valoare îți poate crește un salariu cu până la 50%, este legat de numărul de ore lucrate. Dar avem situații în care pierdem fonduri europene, în care proiectele nu se termină la timp, sigur, orele lucrate, real sau fictiv, sunt bifate, dar proiectul nu se termină. (…) Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum trei ani de zile, de la 188 de milioane de lei pe toată țara, și am ajuns la 4,7 miliarde de lei în trei ani de zile. Deci o creștere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiți-vă că plătim un miliard de euro aproape, doar pe bursele elevilor. Și cei care fac o analiză a notelor, vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit, imediat după ce au apărut bursele, sigur, nu datorită efortului elevului, combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă, și acest lucru trebuie reconfigurat. (…) O a doua componentă importantă, la care trebuie să lucrăm imediat, este componenta de creștere a veniturilor. Aici sunt două aspecte, un aspect de fond, care înseamnă creșterea veniturilor prin îmbunătățirea colectării, prin combaterea evaziunii fiscale, prin eliminarea excepțiilor, dar în același timp, suntem puși în situația să pregătim un pachet de măsuri fiscale. (…)Foarte probabil, taxa pe valoarea adăugată va fi reașezată la două praguri, azi avem trei praguri, săptămâna viitoare vă vom anunța aceste praguri și vom explica care sunt argumentele. Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem o creștere a accizelor care țin de alcool, de exemplu, sau de combustibili. O problemă importantă pe care o avem este subfinanțarea Casei de Sănătate, cu afectarea calității serviciilor din acest sistem. Vă rog să vă gândiți că avem foarte puțini contributori la Casa de Sănătate, puțin peste 6 milioane, dar avem peste 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă că avem foarte multe excepții și în același timp, avem categorii care sunt scutite. Și analizăm extinderea bazei de contribuabili, deci să avem mai mulți contribuabili – pe de o parte, prin reducerea unor excepții, pe de altă parte, prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari. De asemenea, avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului. Mă refer, de exemplu, la bănci, la câștigurile de la jocuri de noroc”, a explicat, vineri, premierul Ilie Bolojan.
