Silvoiţa, comoara din cămara bunicii

Sălăjenii mai în vârstă îşi amintesc, nostalgici, de găleata cu silvoiţă din cămara bunicii, un preparat tradiţional ce este, şi astăzi, o adevărată comoară culinară.

E aproape toamă şi, în gospodăriile din Sălaj, toamna are un parfum aparte: cel al prunelor transformate în silvoiţă, un produs natural, fără zahăr și fără conservanți, care se prepară încă după metode vechi, „o zi și-o noapte”, în căldările de cupru.

Maestrul bucătar Mircea Groza explică faptul că pentru a obține o silvoiţă de calitate sunt necesare prune coapte, sănătoase și, de preferat, dintr-un singur soi, cel mai potrivit fiind pruna bistriţeană. După scoaterea sâmburilor, fructele sunt puse la fiert într-o căldare, unde compoziția este amestecată continuu timp de 18-22 de ore, pentru a evita afumarea. Prepararea necesită răbdare, atenție la foc și multă migală, dar rezultatul este un magiun dens, de culoare închisă, cu gust dulce-acrișor și multiple beneficii pentru sănătate.

Silvoiţa are în Sălaj și o dimensiune afectivă, legată de copilăria petrecută în jurul căldărilor, dar și una terapeutică. Țăranii au folosit-o de-a lungul timpului ca remediu natural pentru digestie și chiar împotriva paraziților intestinali, păstrând-o ani întregi în oale de lut, fără teama că se va strica.

Preparatul se face și din alte soiuri de prune, precum așa-numitele „prune grase”, caz în care iese mai deschis la culoare și mai puțin legat, dar la fel de gustos. Dincolo de consumul simplu, pe pâine cu unt, silvoiţa este și ingredientul secret al unor deserturi tradiționale: chec negru, cornulețe, haioșe sau laștele cu magiun.

Deși numele său provine din maghiară – „szilva” însemnând prună și „íz” dulceață – silvoiţa este un produs specific Ardealului, întâlnit atât în gospodăriile românești, cât și în cele maghiare. În trecut, la Zalău a existat chiar și o fabrică de magiun care exporta în Germania, însă tradiția a rămas în grija gospodinelor.

Astăzi, silvoiţa nu se găsește pe rafturile magazinelor, însă poate fi cumpărată de pe piață, direct de la cei care o prepară după rețeta veche. Prezentată de Mircea Groza la târguri și expoziții internaționale, „mierea prunelor” din Sălaj a fost apreciată pentru naturalețea și autenticitatea ei. Este un produs cu potențial de brand local și național, care merită promovat și valorificat ca simbol al tradiției culinare din județ.