Calendarul greco-catolic ne invită astăzi să ne însuflețim cu alte relatări eroice și autentice care ne convoacă la revigorare și restaurare. Este vorba de sfinții Teodul și Agatopod, doi atleți ai valorilor morale creștine, care și-au dat viața pentru aceste idealuri în timpul persecuțiilor împăratului Dioclețian, în anul 303.

Agatopod era diacon, iar Teodul era citeț în Biserica din Tesalonic. Cel dintâi era împodobit cu bătrânețile onorabile, iar cel din urmă cu tinerețea plină de o capacitate superioară de înțelegere.

În timpul prigoanelor lui Dioclețian împotriva creștinilor, cei doi au fost chemați la curtea împăratului. Răspunsurile lor înaintea judecătorilor au fost pline de vitejie și fermitate. Cu eroism fără seamăn și ținându-se de mână, au pășit la judecată și au strigat: “Creștini suntem!”. Toate îndemnurile judecătorilor de a renunța la credința în Christos și de a se închina la idoli au rămas zadarnice.

După ce au fost aruncați în închisoare și supuși la un regim dur, ei au fost condamnați la moarte prin înecare în mare. Li s-au legat mâinile la spate și pietre grele la gât, și au fost aruncați în mare. La scurtă vreme după uciderea lor, trupurile martirilor au fost duse de valuri la mal, iar credincioșii le-au luat și le-au îngropat cu evlavie.

Dragi cititori, cei doi eroi ai binelui și adevărului au știut să fie străini într-o mare de capete uniforme. În vremuri de oprimare și abuz, Teodul și Agatopod au știut să meargă împotriva unui curent nefiresc și injust, folosind armele credinței. Acest ideal care le sculptase cu măiestrie caracterul devenise mai important decât propria viață, iar asta ne dovedește veridicitatea viziunilor lor.

Să învățăm de la acești doi sfinți cum să nu trăim în mediocritate și lâncezeală.