Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril

Dragi cititori, astăzi biserica de rit bizantin îi sărbătorește pe sfinții Arhangheli Mihail și Gavril și, împreună cu ei, pe toate cetele puterilor cerești.

Îngerii sunt menținonați în Vechiul și Noul Testament de mai mult de trei sute de ori. Acest fapt explică și îndreptățește cinstirea deosebită pe care le-o acordă creștinii, chiar de la începuturile bisericii. Admirația și devoțiunea față de îngeri sunt îndreptățite și mai mult dacă avem în vedere că ei sunt ”spirite pure”, înzestrate cu inteligență și voința liberă, întru totul luminate de înțelepciunea și voința divină.

Sfântul Mihail, patronul Sinagogii, este acum patronul Bisericii universale. El s-a bucurat de un cult deosebit chiar din primele veacuri ale istoriei creștinismului. Împăratul Constantin a înălțat în cinstea lui o biserica pe malul european al Bosforului, iar Iustinian a ridicat o alta pe malul opus. La Roma s-a ridicat în cinstea lui un impunător monument pe ruinele celebrului mausoleu al împăratului Adrian, monument cunoscut sub numele de Castelul Sfântului Înger ( Castel Sant Angelo).

Sfântul Gavril (Gabriel), este mesagerul prin excelență al descoperirilor divine. Lui i-a fost încredințată vestirea nașterii lui Ioan Botezatorul. Tot lui i-a revenit misiunea cea mai înaltă atribuită vreodată unei făpturi: vestirea întrupării Fiului lui Dumnezeu. Arhanghelul Gavril se bucură și de o cinstire deosebită din partea mahomedanilor.

Împreună cu Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril sunt cinstiți astăzi și toate cetele îngerești care nu s-au despărțit de Dumnezeu. Îngerii sunt martorii nevăzuți ai gândurilor și luptelor noastre, ei sunt mesagerii prin care Dumnezeu ne comunică adeseori adevărul Său.

Dragilor, trebuie să devenim cu adevărat vedere pentru a ne putea întâlni cu nevăzutul. Esențialul acestei vieți este ascuns privirii externe. Ce sens au aceste sărbători? În afară de faptul că ele au un profund rol pedagogic, instructiv și educativ, sărbătorile religioase pun accentul pe spectrul nostru lăuntric, pe nevăzut, pe transcendență.

Toată tocmeala lumii acesteia este orientată înspre schița exterioară, materială. Mulți oameni nu mai cred în taine, în ecouri revelate și în semne ale unui pământ de dincolo.

Într-o lume în care ateismul ne spune că venim de nicăieri și ne îndreptăm către nicăieri, aceste sărbători sunt menite să trezească conștiința noastră și să ne amintească de raiul pierdut. Ele conservă icoana momentelor remarcabile care au avut loc de-a lungul istoriei lumii și care și-au câștigat dreptul la aducere-aminte.

Prenumele Mihail se tâlcuiește în limba ebraică, ”cine este ca Dumnezeu?”, în timp ce prenumele Gavril (Gabriel) se tâlcuiește ”Dumnezeu a fost puternic”.

Să ne însușim calitățile acestor titani ai Cerului! Să fim apărători viteji ai binelui, asemeni lui Mihail și vestitori luminoși ai speranței, asemeni lui Gavril!

La mulți ani, tuturor celor care le poartă numele!

(Viețile Sfinților, Arhiepiscopia București)