S-a impanzit Zalaul de semafoare. Nu-i nici bine, nu-i nici rau tare. Spun asta pentru ca, in ciuda aparentelor, nu toti participantii la trafic au simturile – in special bunul simt – si neuronii anihilati de substante stupefiante. Mi s-a intamplat sa stau minute in sir in fata zebrei, adica a marcajului pentru trecerile de pietoni. Chiar daca nu ai un BMW, dupa care codanele sa intoarca din cand in cand capul, te poti da mare si in calitate de pieton. E pacat sa treci neobservat. Poti alege sa te moscai pe trecerea de pietoni, pana ce te asiguri ca toti soferii se afla in pragul apoplexiei, ori ca nici unul dintre ei de-atata amar de injuratura nu va fi primit de Sfantu’ Petre in Rai. Trebuie sa ai nervi de otel, nu sa fii un papa-lapte impresionabil. Misca-te cat mai lent. Daca esti femeie, leagana-ti soldurile. Poti sa inchizi si ochii, imaginandu-ti ca toate claxoanele sunt un omagiu adus frumusetii tale dumnezeiesti.
Daca esti cu adevarat un om ambitios, un rebel de meserie, nu te mai crampona de dungile alea albe, trasate fara pic de simt estetic, ca un pod stricat intre doua trotuare. Fie ca esti adolescent si iti place mult cuvantul anarhie, fie ca esti adult si nu iti place sa ti se spuna ce sa faci, sau batran si consideri ca regulile nu sunt pentru cei de seama ta, este bine sa arati multimii de lasi cine este seful. Ia-o cu incredere pe unde iti pofteste inima. Nu te uita ca vine o ambulanta sau chiar un TIR. Daca esti un tip mai agresiv, mai sprinten, alearga! Nu trebuie sa fii un melc ca sa enervezi. Poti sa fugi si pe trecerea de pietoni, dar este recomandat sa faci asta pe langa ea. Nu se stie niciodata de unde sare iepurele. Ar fi pacat sa te lasi mai prejos decat el…