Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință
Dragi cititori, astăzi întreaga creștinătate de rit bizantin și latin aduce un omagiu deosebit Sfântului Gheorghe, unul dintre pilaștrii care au susținut valorile morale creștine în vremurile marilor persecuții.
Gheorghe s-a născut în Cappadocia, într-o familie creștină de origine greacă și a trăit în timpul domniei împăratului Dioclețian. Mai multe detalii nu se cunosc cu certitudine, neexistând niciun document al epocii care să conțină date despre viața sa. Ceea ce se știe despre el a fost scris ulterior.
Tradiția ne spune că Gheorghe s-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Gheorghe a ales să-și mărturisească public convingerile creștine. Din ordin imperial, curajosul mărturisitor a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și dezminți principiile. Loviri cu sulița, lespezi de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credință. Sfântul Gheorghe și-a primit astfel cununa martiriului, lăsând pentru posteritate, mai presus decât orice, lumina adevărului, dar și un bogat tezaur de întâmplări deosebite pe care pietatea și poezia veacurilor le-au îmbrăcat sub diverse forme de-a lungul anilor.
Numele și icoana Sfântului Gheorghe sunt cunoscute și răspândite în toată lumea creștină. El este reprezentat călare pe un cal alb, purtând în mână o suliță cu vârf în formă de cruce și biruind fiara înspăimântătoare. Există țări și regiuni care îi poartă numele și altele care l-au ales de patron deosebit: Genova, Portugalia, Lituania și îndeosebi Anglia.
Pentru acest supererou atât de concret, care continuă să anime prin memoria vieții sale, numele de creștin însemna totul. Credința sa nu era o încăpățânare stupidă sau o nebunie fără rost, ci un principiu vital, un ideal fără seamăn, o lege pe care și-a asumat-o din toată inima, cu orice risc sau sacrificiu. Prin sulița cu vârful în cruce ni se sugerează eliberarea de sub tirania viciilor prin puterea triumfătoare a crucii Mântuitorului nostru Iisus Christos, impulsionând, astfel, inimile noastre șovăitoare, să facă această experiență a credinței, singura care îi descoperă omului realitatea unor învățături și fapte care, de altfel, ar părea născociri umane.
La mulți ani tuturor celor ce poartă numele acestui martir! La mulți ani și celor care se străduie, în viața de zi cu zi, să-și însușească în mod autentic numele de creștin!
