Sfânta Filoftea, care în limba greacă se tâlcuiește ”iubitoare de Dumnezeu”, este una dintre sfintele cele mai îndrăgite de pe teritoriul României. Ea este serbată de către credincioșii ortodocși în fiecare an la data de 7 decembrie.

Filoftea s-a născut la începutul secolului al XIII-lea, în apropiere de orașul Tarnovo (astăzi, Bulgaria) capitala Țaratului Bulgar, într-o familie de țărani. Ea a fost crescută într-un ambient profund creștin de către mama ei evlavioasă, care a murit când Filoftea era încă mică. De mic copil, fetița s-a deprins cu postul și rugăciunea, pe care le practica cu exigența și cu citirea Scripturii, care i-a șlefuit caracterul, transformand-o într-o tânăra virtuoasă, plină de compasiune față de cei din jurul ei.

După moartea mamei, tatăl ei s-a recăsătorit, lăsând-o pe Filoftea în grija mamei vitrege. Mama vitregă nu a iubit-o pe Filoftea, astfel că o bătea și o certa, acuzând-o pe nedrept înaintea tatălui ei. Cu toate acestea, Filoftea nu se oprea din împlinirea binelui comunitar, împărțindu-le tuturor nevoiașilor ce-i ieșeau în cale hainele ei cele mai bune și mâncarea pe care mama vitregă i-o pregătea să o ducă la țarina tatălui său.

Aflând de acțiunile ei și văzând că le împărțea săracilor, tatăl ei, biruit de furie și uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei aruncând toporul pe care-l avea la brâu și, lovind-o, a rănit-o la un picior. Din cauza acestei răni, tânăra a murit pe loc. Filoftea avea 12 ani când a murit. În urma acestei drame, locul carnagiului a fost învăluit într-o lumină supranaturală. Venindu-și în fire și conștientizându-și fapta, tatăl, cuprins de spaimă, a încercat să ridice trupul tinerei, dar nu reușea nici să se apropie de el, nici să-l atingă. El a alergat în cetate și a cerut ajutorul arhiepiscopul și al conducătorilor locului, care, împreună cu mult alai, în urma multor rugăciuni stăruitoare și al inspirației divine, au reușit să mute trupul sfintei în Biserica Domneasca din Târgul Argeș-ului.

Acolo au stat relicvele sfintei până la construirea Mănăstirii Curtea de Argeș de către domnitorul Neagoe Basarab, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș, de unde sunt scoase în fiecare an la data de 7 decembrie spre a fi venerate.

Mulți creștini evlaviosi din întreaga țară au venit de-a lungul timpului în pelerinaj la Curtea de Argeș, aflând acolo pace, speranță, vindecare de boli sufletești, sau fizice. Sfânta Filoftea continuă să mijlocească pentru cei care i se încredințează, ajutându-i să găsească sursa primordială a fericirii și luminând bulevardele conștiințelor cu exemplul vieții sale eroice.

Dragi cititori, credința este, în aparență, pierderea unei lumi, iar în esență, câștigarea copleșitoare a alteia. A renunța la tot pentru Dumnezeu, a renunța chiar și la tine însuți în numele căutătorului sfințeniei, este cea mai nobilă și necesară datorie umană. Sfânta Filoftea să ne servească drept imbold în căutările și acțiunile noastre!