In fiecare an, la 14 octombrie Biserica Ortodoxa de pretutindeni praznuieste pe Cuvioasa Maica Parascheva. In chip deosebit, ea este cinstita in Moldova, intrucat de aproape 400 de ani, moastele ei se gasesc la Iasi, dupa ce fusesera in Biserica Sfintii Apostoli din Calicratia, in Epivata – unde se nascuse, la Tarnova, Belgrad si Constantinopol. Drept-credinciosul domn al Moldovei, Vasile Lupu a izbutit-cu multa cheltuiala-sa aduca de la Constantinopol moastele Sfintei Cuvioase Parascheva si sa le aseze in Biserica Trei-Ierarhi, minunata sa ctitorire. Iata cum povesteste Dimitrie Cantemir aducerea acestor sfinte moaste in Moldova: ,,Sultanul Murad al IV-lea a dat voie Domnului Moldovei Vasilie, sa stramute sfintele moaste, pentru cele inalte si mari binefaceri si slujbe, facute Sfintei Biserici celei mari; ca din insesi veniturile sale a platit peste 260 pungi, ce datora Biserica turcilor si crestinilor. Insa, fiindca la turci este oprit a stramuta mortul peste trei mile, afara de trupul sultanului, a cheltuit peste 300 pungi la poarta otomana, ca sa ia voie pentru stramutarea sfintelor moaste”. Racla cu cinstitele moaste a fost transportata cu o corabie pe Marea Neagra, fiind insotita de trei mitropoliti greci. Prin Galati, au ajuns la Iasi, unde au fost intampinate de Vasile Voda Lupu si membrii familiei domnesti, de mitropolitul Varlaam si episcopii sai, de cler si de credinciosi. Cu multe si inaltatoare slujbe s-a savarsit in ziua de 13 iunie 1641, asezarea acestor sfinte moaste, in racla argintata, la Biserica Trei-Ierarhi din Iasi. Patru mitropoliti au inaltat rugaciuni de multumire lui Dumnezeu: Mitropolitul Varlaam al Moldovei-vestitul carturar al acelor vremi- si mitropolitii Ioanichie, Partenie si Teofan- reprezentantii Patriarhiei de la Constantinopol. In ctitoria domnitorului Vasile Lupu au stat sfintele moaste pana spre sfarsitul sec. XIX, cand au fost mutate, provizoriu, in Paraclisul manastirii, unde vor sta doar cativa ani, cand au fost stramutate in noua catedrala mitropolitana din Iasi, unde se afla si astazi. Aceasta ultima stramutare s-a facut in urma unei mari si infricosate minuni, pe care o gasim scrisa in Vietile Sfintilor si in Mineiul pe luna Octombrie. si iata ce scrie despre aceasta: „Moastele Cuvioasei Parascheva se pastrau iarna in sala gotica a lui Vasile Lupu, unde era Paraclisul manastirii. Iata insa ca din neglijenta sau si cu oarecare ingaduinta dumnezeiasca, in anul 1888, in noaptea de 26 spre 27 decembrie, paraclisierul a uitat o lumanare aprinsa in sfesnicul de lemn de langa racla sfintei, dupa slujba de miezul noptii. Dupa un ceas sau doua, s-au aprins: sfesnicul, asternuturile, baldachinul si vesmintele. Apoi, insusi sicriul Cuvioasei Parascheva a fost cuprins de flacari. Totul era o vatra de jaratec. Din aceasta cauza s-au topit definitiv: sicriul de aur daruit de domnul Vasile Lupu si multe alte odoare de mare pret. Dar, dimineata, mitropolitul Iosif si lumea ce se adunase, au gasit sicriul invaluit in flacari. Aurul si argintul se topise, sicriul de lemn era ars numai pe dinafara, iar inauntru sfintele moaste erau nevatamate.” Aceasta este socotita ca cea mai mare minune facuta de Cuvioasa Parascheva.