Seres Denes este dezamagit ca nu se introduce limba maghiara in administratie, macar in Zalau si Cuzaplac
Deputatul Seres Denes, presedintele UDMR Salaj, a organizat vineri o conferinta de presa pentru a-si arata dezamagirea pentru respingerea de catre Camera Deputatilor a proiectului de lege UDMR care prevede scaderea pragului pentru folosirea limbii maghiare in institutiile publice de la 20 la suta la 10 la suta reprezentare a etnicilor in comunitati.
rn
Deputatul s-a aratat vadit dezamagit ca nici Comisia de Administratie Publica, nici Comisia Juridica si Drepturile Omului, nici plenul Camerei Deputatilor nu au aprobat modificarea Legii nr.215/2001 privind folosirea limbii maghiare in institutiile publice si a placutelor bilingve in localitatile cu populatie maghiara sub 20 la suta.
Erau modificari care stabiliesc in ce institutii si in ce fel se poate folosi limba maghiara, mai bine zis erau niste precizari, a spus Seres Denes. UDMR ar fi avut nevoie de un dialog si Seres Denes recunoaste ca ar fi acceptat si pragul de 15 la suta, dar proiectul a fost respins cu o larga majoritate de 256 de deputati, avand doar 21 de voturi "pentru", din partea UDMR, si patru abtineri.
La pragul de 15 la suta, in Salaj ar fi fost doua localitati (Zalau si Cuzaplac) unde s-ar fi introdus maghiara in administratie, iar in tara ar fi fost 41 de localitati.
Presedintele UDMR Salaj trage nadejdea ca cea de a doua camera a Parlamentului – Senatul – va accepta o mare parte din propunerile proiectului initiat de UDMR. Masura, spune deputatul, ar veni in ideea de a nu se pierde prin timp limba si cultura minoritatilor.
“ntrebat daca maghiarii din Romania ar trebui sa cunoasca limba romana, presedintele UDMR Salaj a spus ca "e obligatoriu ca toata lumea care traieste in Romania sa cunoasca limba romana".
rn
Drumurile Salajului se impotmolesc
fie in lipsa banilor fie in birocratie
rn
O problema ridicata de jurnalisti la intalnirea de vineri cu deputatul Seres Denes a fost cea a infrastructurii rutiere. Autostrada din Cluj vine pana la Mihaesti si Topa Mica, cea din Bihor a venit pana la Suplacu de Barcau, dar Salajul nu are nici un milimetru de autostrada, iar centura Zalaului este facuta pe jumatate si inutilizabila de sapte ani.
rn
Seres Denes spune ca cel mai mare dusman al acestui capitol, ca de altfel si al altora, este birocratia, multele aprobari, multele hartii care incetinesc ritmul inceperii si constructiei unei cai rutiere. Deputatul spune ca si proiectele Consiliului Judetean privind reabilitarea drumurilor judetene 191C (Nusfalau – Creaca) si 108 A (Ciucea – Bogdana – Romanasi), pentru care desi s-a obtinut finantare, lucrarile nu pot incepe din cauza ca exista contestatii pentru firmele constructoare. “n ce priveste autostrada, liderul UDMR Salaj spune ca inssita in fiecare an, cand se alcatuiesc bugetele, sa fie luat in calcul si tronsonul salajean. Fara succes pana acum. Despre soseaua de centura (partea a doua) a Zalaului, parlamentarul salajean a spus ca acum se lucreaza la studiul de fezabilitate si spera ca in doi ani sa fie gata.
rn
Lemnele de foc se duc in Germania; salajenii n-au cu ce se incalzi la iarna
rn
Despre criza lemnelor de foc, deputatul salajean Seres Denes a spus vineri ca mai multi deputati de la diferite partide au initiat un proiect legislativ prin care sa se interzica exportul lemnul de foc. El a mentionat ca din judetele Covasna si Harghita se duc in Germania si Ungaria mii de metri cubi de lemn de foc, in timp ce in tara noastra pretul lemnului de foc s-a dublat. Proiectul legislativ nu a intrat in Camera Deputatilor in regim de urgenta, pentru ca numai proiectele Executivului au acest regim. Seres Denes spera ca anul acesta proiectul va fi dezbatut, dar nu e sigur. Cert este ca la ora actuala lemnele de foc, dar si cele de constructie ori cherestea din Romania, i-au drumul exportului fara nici o ingradire legislativa. Asta in timp ce in Salaj, si nu numai, primarii multor comune fara paduri sau cu paduri putine se dau de ceasul mortii sa faca rost de lemne de foc pentru locuitorii comunelor.
