Senatorul salajean din partea UDMR, Alexandru Vegh, s-a reunit ieri la Bucuresti cu ceilalti parlamentari membri ai comisiei speciale pentru proiectul Rosia Montana, din care face si el parte, pentru a da votul final asupra proiectului minier. Procedura de vot s-a desfasurat aseara dupa inchiderea editiei, insa parlamentarul salajean ne-a asigurat ca va fi un „NU”. Vegh a declarat ieri pentru Graiul Salajului ca forul parlamentar desemnat sa analizeze poiectul minier urmeaza sa voteze negativ „Ne-am opus de la inceput unui astfel de proiect. Are multe lacune si neajunsuri, atat din punct de vedere juridic, cat si din perspectiva protectiei mediului. Era important ca USL sa ia o decizie comuna si sa respinga proiectul. Ati vazut ca azi (n.r. ieri) au reusit sa se puna de acord. Votul asupra proiectului minier ar putea fi in unani-mitate negativ”, a subliniat senatorul salajean.
Alexandru Vegh a tinut sa spuna ca respingerea proiectului Rosia Montana nu inseamna renuntarea la proiectul minier. Tentativa de exploatare a resurselor existente la Rosia Montana va continua, pe viitor, spune senatorul. „Consider ca putem valorifica resursele mi-niere in baza unui alt proiect. Mai avantajos pentru stat, din punct de vedere financiar, si mai putin nociv pentru populatie”, a accentuat Alexandru Vegh.
Comisia speciala pentru Rosia Montana urma sa se intalneasca aseara pentru a da un raport final pe acest subiect si motivatia care sta la baza deciziei. Raportul final este compus din doua parti. Prima parte cuprinde informatii de la audierile ministrilor de catre comisia speciala. Declaratiile acestora au fost redate exact, pentru a elimina orice suspiciune. „Am audiat si reprezentanti care s-au declarat pro si contra pe acest proiect”, subliniaza Vegh. A doua parte a raportului privind proiectul minier Rosia Montana cuprinde observatiile si sugestiile comisiilor de specialitate, structurate pe patru capitole: socio-economica; de patrimoniu, care evalueaza monumentele istorice de la Rosia Montana; cea de mediu, care trateaza, separat, implicatiile proiectului minier asupra naturii, si juridica. Ultima parte a raportului final pe proiectul minier se axeaza pe concluzii finale si recomandari generale.

Rosia Montana a devenit arhi-cunoscuta dupa ce o companie romana-canadiana, infiintata in 1997, a obtinut licenta de conce-siune pentru exploatarea mi-nereurilor de aur si argint din zona. Proiectul minier de la Rosia Montana este prevazut a se desfasura pe o perioada de saptesprezece ani, timp in care se preconizeaza ca vor fi extrase aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint. Proiectul consta in deschiderea celei mai mari exploatari aurifere la suprafata din Europa, care va cuprinde in acea zona o uzina de prelucrare cu cianuri a aurului si argintului si un iaz de decantare a substantelor chimice. Avand in vedere riscurile unor accidente ecologice sau, pur si simplu, expunerea prelungita la susbtante chimice, societatea civila s-a impartit in doua tabere: cei care sustin proiectul minier si spun ca riscurile ecologice sunt minime si cei care dezaproba proiectul, spunand ca se poate produce un dezastru ecologic prin implementarea lui. Populatia din zona Rosia Montana a cerut insistent demararea proiectului din cauza lipsei locurilor de munca si a nivelului scazut de trai. In expunerea de motive a comisiei speciale de lucru privind proiectul Rosia Montana se arata ca prin demararea proiectului minier s-ar crea 2.300 de locuri de munca in faza de constructie si alte 900 de locuri, in faza de operare. Proiectul a fost blamat insa la scara larga in tara. Mii de manifestanti au iesit in strada in ultimele luni pentru a-si exprima nemultumirea.

Post Views: 48