Semnal de alarmă privind pescuitul pe Vârșolț și Sălățig tras de oficialii AJVPS Sălaj
Un semnal de alarmă privind viitorul pescuitului pe lacurile Vârșolț și Sălățig a fost tras public de Veronica Ispas, responsabil de pescuit în cadrul AJVPS Sălaj, într-o postare amplă pe Facebook. Aceasta avertizează că practicarea excesivă a pescuitului „plantat” riscă să ducă, pe termen lung, la degradarea ecosistemului și chiar la colapsul lacului.
Veronica Ispas subliniază că poziția sa nu este îndreptată împotriva pescarilor, ci dimpotrivă, urmărește protejarea pescuitului din județ. „De multe pot fi acuzată în lumea asta, dar că vreau răul pescuitului din Sălaj – niciodată”, afirmă aceasta, precizând că nu acceptă presiuni din partea unor grupuri de interes și că își asumă public această poziție.
Responsabilul AJVPS explică faptul că pescuitul „plantat” presupune nădirea repetată la punct fix, cu ajutorul bărcuțelor sau al altor mijloace, peștii fiind atrași constant în aceleași zone. Din punct de vedere științific, acest stil înseamnă introducerea artificială și repetată de nutrienți – carbon, azot, fosfor – în ecosistemul acvatic, un mecanism similar cu cel al poluării agricole și al eutrofizării lacurilor.
Deși eficient pe termen scurt, pescuitul plantat practicat fără măsură are efecte negative vizibile, avertizează Veronica Ispas. Peștii devin mai precauți și mai selectivi, recunosc monturile și momelile, iar numărul trăsăturilor scade. Totodată, comportamentul lor alimentar se modifică, ajungând să depindă de hrana introdusă de om, în detrimentul hrănirii naturale.
Un alt efect semnalat este suprasaturarea apei cu nadă neconsumată, care se descompune, afectează calitatea apei și reduce nivelul de oxigen. În plus, nădirea masivă favorizează anumite specii, precum crapul și carasul, în detrimentul altora – șalău, știucă, babușcă sau plătică – ceea ce duce la dezechilibre în biodiversitate. Vadurile intens nădite ajung, în timp, zone degradate, cu sediment încărcat organic și vegetație afectată.
„Avem foarte mult pește pe Vârșolț, am cartografiat lacul cu sonare, dar peștele stă la 250–300 de metri și așteaptă să fie hrănit”, afirmă Veronica Ispas, atrăgând atenția că pescuitul recreativ, la plută sau cu tehnici clasice, a devenit tot mai rar. Potrivit acesteia, capturile constante sunt realizate aproape exclusiv de pescarii care practică pescuitul plantat.
În concluzie, reprezentanta AJVPS Sălaj solicită eliminarea acestui stil de pescuit de pe lacurile Vârșolț și Sălățig, avertizând asupra unui „ciclu al colapsului”: pescuit plantat excesiv, modificarea comportamentului peștilor, degradarea apei și a ecosistemului, urmate de scăderea drastică a biodiversității și de pierderea atractivității lacului pentru pescuit.
„Pescuitul plantat, practicat excesiv și fără măsură, duce inevitabil la scăderea calității pescuitului și la dezechilibre ecologice majore”, avertizează Veronica Ispas, făcând apel la înțelegere și responsabilitate din partea pescarilor.
