Cunoștințe transmise de la strămoșii noștri sunt valabile și astăzi, în condițiile în care aceștia au trebuit să își folosească cunoștințele și inteligența pentru a păstra fructele culese, pe durata iernii, fără a se baza pe nicio tehnologie ce utilizează curentul electric.

În acest articol vom prezenta mai multe metode de păstrare a merelor, popularizate prin intermediul unor ziare de la acea vreme.

  1. Păstrarea merelor în nisip

Ziarul ”Romanulu”, din luna iulie 1881 prezintă în articolul ”Păstrarea merelor” modalitatea de a le ține peste iarnă îngropate în nisip: Se întinde un strat de nisip pe fundul lăzii, peste care se așează un rând de mere, care se acoperă cu nisip și se continuă până sus. Merele îngropate în nisip se păstrează astfel până în luna mai, chiar și iunie.

  1. Păstrarea merelor pe mușchi uscați

Publicația ”Economia Naţională” din anul 1886 menționează în articolul ”Păstrarea merelor în pivniță” detalii referitoare la același subiect: Merele se pot păstra dintr-un an în altul în pivniță. Este bine să se aerisească pivnița numai când este timp frumos sau preferabil deloc. Autorii precizează că unele persoane au păstrat până la 2 ani mere în pivniţă, cu condiția ca să nu le așeze prea apropiate unele de altele, pe mese acoperite cu muşchi fini, uscaţi la soare, care se schimbă din timp în timp. Merele se aşează la două degete depărtate unele de altele.

  1. Nisip înfierbântat pe table de metal

Ziarul ”Telegraful Român” din anul 1889 menționează că păstrarea merelor în stare prospătă timp mai îndelungat, fără de a-și pierde aroma, se pote face astfel: Se ia nisip foarte fin și curat care se înfierbântă pe plăci (table) de tinichea sau și de metal, care ulterior se lasă să se răcorească bine. În acest nisip se așează merele cele mai sănătose și nelovite, fără să se atingă. Vasul, în care se așează merele trebuie să fie în stare bună, pentru a nu pătrunde aerul în interior. Se pune un rând de mere, nisip, iarăși mere până când se umple și se se închide bine cu un fund.

  1. Mere învelite în hârtie sterilizată

Ziarul ”Adevărul”, ediția din octombrie 1889, publică un articol cu titlul ”Păstrarea merelor iarna” cu următoarele detalii: Merele trebuie culese cu mâna, pentru a nu se lovi și se pun într-o pivniţă răcoroasă. Fiecare măr se înveleşte cu o hârtie, care a fost anterior înmuiată în salicilat de sodă luată din farmacie, după uscarea acesteia. Deasupra se pune o pătură de bumbac subţire, care împiedică stricarea lor. Dacă vor fi transportate, merele vor fi puse într-o ladă cu fân bine închisă.

  1. Mere învelite în hârtie, puse în gips

Ziarul ”Universul”, din martie 1894, publică articolul ”Păstrarea merelor”, în care prezintă o metodă folosită de horticultorii francezi, care păstrează până în sezonul cald merele, pentru a le vinde la un preț mai bun, astfel: se ia o ladă sau cutie, pe fundul căreia se pune un strat de 6 centimetri de gips. Pe acesta se așează un strat de mere, înfășurate în hârtie, astfel încât între acestea să rămână puțin spațiu gol. După aceea vine iarăși un strat de gips, după el iarăși mere s.a.m.d. până se umple cutia. Deasupra vine iarăși un strat de gips. Dacă luăm mere din cutie, trebue să ținem seama ca celelalte să rămână acoperite de un strat de gips. În modul acesta putem păstra merele din octombrie până în luna septembrie a anului viitor.

Sursa populare.ro