Seceta pune la pamant agricultura din Salaj

Cand imi povestea mama despre „seceta din ’46” care a adus atata foamete in tara, incat parintii erau nevoiti sa-si abandoneze copiii pentru ca nu aveau cu ce-i hrani, mi se parea produsul unei imaginatii poetice aflate intr-o fraza bruta. Realitatile negre de care nu am avut parte,pentru mine erau neverosimile. Si iata ca situatia cu care ne confruntam la ora actuala iese din tiparele obisnuite. Putem vorbi astfel despre cea mai severa seceta cunoscuta la noi de la mijlocul secolului trecut incoace.
Culturile ar putea fi compromise complet
Daca in Salaj productia de paioase din acest an (orz, grau, ovaz, secara) a fost afectata intr-o mica masura sau chiar deloc, supafetele agricole cultivate cu porumb, cartofi si floarea soarelui sunt afectate de seceta, gradul de calamitate fiind de peste 30 la suta. Directorul Directiei pentru Agricultura Salaj, Ioan Bujita este ingrijorat, spunand ca „potrivit datelor furnizate directiei de catre primarii, in judet exista peste 500 de hectare cultivate cu porumb, aproape 300 de hectare cultivate cu cartofi, 50 de hectare cultivate cu floarea soarelui, peste tot existand un grad de calamitate de cel putin 30 la suta cauzat de lipsa precipitatiilor si de temperaturile excesive. Situatia se va inrautati, daca nu va ploua in urmatoarele zece zile si vom avea atunci toate culturile compromise complet” a adaugat Bujita.
N-a mai plouat ca lumea de peste o luna
Salajul s-a confruntat si anul trecut cu o seceta de primavara si de toamna. Acum ne confruntam cu o seceta de vara. In ultimele patru-cinci decenii nu a fost o situatie atat de grava sustin cei mai in varsta. In Salaj nu a mai plouat consistent din data de 12 iulie si, chiar daca de la data rspectiva si pana in prezent au cazut precipitatii sporadnice in unele zone din judet, ele nu au fost indestulatoare pentru solul uscat. Canicula a parjolit culturile si pasunile. Ar trebui precipitatii urgente, sunt de parere specialistii, pentru ca bobul trebuie sa se maturizeze pe stiulete, alfel devine sec si se usuca.
Culturile de cartofi sunt cele mai afectate
Cel mai grav au fost afectati cultivatorii de cartofi.Aproape 40 la suta din productie s-a pierdut. In comuna Sig se cultiva cartofi pe mai bine de 250 de hectare. Locul numit Osteana este ideal pentru aceasta cultura. Primarul Florian Bonte, inginer horticol de profesie, imi spunea ca temperatura de peste 50 de grade Celsius, la nivelul solului, a sufocat tulpina cartofului, o cultura sensibila la arsita si seceta, ea preferand temperaturi de pana la 25 de grade Celsius. Ioan Tuns a plantat doua hectare de cartofi in Osteana. „Ploile din primavara, zice agricultorul, au dat mari sperante pentru ca s-au facut multi tuberculi. Ce ti-e ca in loc sa creasca, macar cat pumnul, cartofii au ramas la marimea unui ou de gaina. Si asta datorita secetei agravate de temperaturile excesive”. Oamenii se plang ca nu vor obtine productie nici pe jumatatea celei de anul trecut. Dar nici anul trecut n-au avut mare hazna de ea pentru ca pretul cartofului pe piata a fost batjocoritor de mic.
Au secat fantanile
Situatia este grava si in multe sate din judet. De pilda pe Valea Somesului, asezarile din lunca acestui curs de apa au panza freatica la suprafata, iar gospodariile care au fantani pana la sase-sapte metri adancime au ramas fara apa. Satenii aduc apa de la fantani din afara satelor. Dar nu numai in lunca Somesului. Si localitatile aflate pe dealuri au probleme cu apa. Primarul comunei Letca, Dorel Man afirma ca in satele Cozla, Ciula, Soimuseni, Cuciulat, apa este restrictionata. Doar sambata se distribuie apa, dupa ce s-a acumulat in bazine o cantitate suficienta. In hotarul satului Soimuseni exista o fantana cu cumpana. In cursul saptamanii zeci de localnici o iau cu asalt pentru a-si procura apa. In gospodariile familiilor Precup si Nicoara exista doua fantani care deocamdata nu au secat. Proprietarii lor accepta ca satenii sa se aprovizioneze cu apa de aici, dar nu mai mult de doua galeti intr-o zi. In satele Balan si Chechis oamenii isi adancesc fantanile din gospodarii. „Avem in comuna o echipa de muncitori care foreaza fantani, zice primarul comunei Balan, Isaia Maghiar si acestia detin o sonda cu care foreaza fantani noi dar le si adancesc pe cele existente care au secat, pana dau de apa. Asa ca situatia nu este chiar atat de dramatica. In fiecare pasune avem surse de apa si adapatori, asa ca animalele nu sufera de sete. In schimb culturile, in spacial cele de legume au fost afectate cam 30 la suta” a completat primarul.
Seceta duce la somaj
„Valea Salajului e uscata din iunie”, imi zice Ciprian Mitrea, managerul SC Piscicola SRL din Cehu Silvaniei. Valea aproviziona cu apa cele sapte bazine ale fermei piscicole, care se intind pe o suprafata de peste 120 de hectare. La ora actuala ,in patru bazine nu exista apa, datorita secetei. Cu toate acestea Sistemul de Gospodarire a Apelor Salaj i-a trimis facturi de plata societatii Piscicola pentru apa care nu a fost livrata in lunile iulie si august pentru ca pur si simplu nu exista. Zic mai marii SGA ca asa prevede contractul. Este al doilea an de seceta, dupa o iarna grea si asta a afectat grav ferma. Doar doua bazine sunt populate cu peste la Cehu si unul la Salatig. Nu se poate recolta pentru ca apa este mica. Asta a dus la scaderea drastica a cifrei de afaceri a societatii si ca urmare la reducerea personalului. Ciprian Mitrea este de parere ca forarea unor puturi ar duce la obtinerea unui debit de apa satisfacator pentru toate cele sapte bazine. Poate se vor gasi investitori.
ISU intervine si pentru a astampara setea
Deficitul de apa din sol este de 60 la suta, sustin specialistii.Valea Slajului a secat, Valea Cristoltului a secat, Vale Sagului a secat, debitul raului Somes si al Vailor Agrij si Almas s-a redus la jumatate. Zilnic oamenii cara apa cu butoaiele ori cu canistrele, pentru animale sau pentru a-si salva, cat se mai poate salva, culturile de legume din gradini. Cu tractoare, care, caruturi, sau chiar autoturisme cara satenii apa, de acolo de unde exista o sursa. Dar sunt si asezari care tanjesc dupa un strop de apa. In ultima vreme edilii si cetatenii unor localitati au apelat la serviciile In-spectoratul pentru Situatii de Urgenta. Lt. Lucian Jacodi, putratorul de cuvant al institutiei afirma ca au fost efectuate mai multe transporturi de apa cu cisternele. In satul Sasa din comuna Ileanda au fost dusi 9.000 de litri de apa menajera, in satul Drighiu, 18.000 de litri, in Moigrad 9.000 de litri, la Manastirea Stramba 18.000 de litri. Si numarul localitatilor aprovizionate cu apa de ISU nu se opreste aici.