Situația privind pandemia de coronavirus devine din ce în ce mai alarmantă în România. Autoritățile recunosc că nu se vede încă la orizont o tendinţă de plafonare sau de scădere a numărului de cazuri, ba din contră, numărul acestora este în continuă creștere. Secțiile ATI sunt pline, iar România a cerut deja asistență internațională pentru a achiziționa stocuri suplimentare de Tocilizumabum, un medicament folosit în tratarea pacienţilor cu forme severe şi critice de COVID-19, și concentratoare de oxigen de mare capacitate.

Pentru a putea face față numărului mare de bolnavi cu COVID-19, autoritățile au decis să suspende, timp de o lună de zile, internările și intervențiile medicale care nu reprezintă urgențe. Anunțul a fost făcut de șeful DSU, Raed Arafat.

“Suntem nevoiţi să emitem un ordin de 30 de zile, care prevede că începând cu data emiterii acestuia, managerii unităţilor sanitare publice cu paturi, dispun măsuri pentru suspendarea internărilor pentru intervenţii chirurgicale şi pentru alte tratamente şi investigaţii medicale, care nu reprezintă urgenţă şi care pot fi reprogramate. Vor face acest lucru managerii unităţilor sanitare publice”, a afirmat Raed Arafat.

Măsura nu se aplică în cazul urgenţelor, femeilor însărcinate care necesită controale obligatorii, pacienţilor cu afecţiuni oncologice cronice sau care necesită proceduri de dializă, care trebuie să se prezinte periodic pentru monitorizare, investigaţii sau tratament, astfel de proceduri medicale urmând să fie realizate în continuare în unităţile medicale publice.

Prevederile se referă la asistenţa spitalicească acordată în unităţi sanitare publice cu paturi, iar măsurile prevăzute sunt aplicabile pe baza analizei medicului curant de specialitate, adică “fiecare caz este analizat de medicul care tratează cazul respectiv şi decide dacă cazul poate fi reprogramat, poate fi amânat sau dacă trebuie neapărat să fie tratat în această perioadă, în unitatea respectivă, care argumentează în foaia de observaţie care este motivaţia medicală care impune necesitatea internării pacienţilor care nu reprezintă urgenţe şi care nu sunt pacienţi Covid”, a explicat Arafat.

Personalul din spitale, redistribuit către secțiile COVID

Managerii unităţilor publice cu paturi trebuie să distribuie personalul care devine disponibil odată cu sistarea internărilor și a operațiilor către structurile care tratează pacienţii COVID pozitivi sau, dacă nu există astfel de structuri în unitatea proprie, raportează către direcţiile de sănătate publică în vederea detaşării, la nevoie, a personalului respectiv către alte unităţi medicale.

De asemenea, Raed Arafat a anunțat program în ture de 12 ore pentru medici, nu doar gărzi. În acest fel, situația actuală, cu mai mulți medici în spital până la amiază, apoi doar cu cel de gardă, se va schimba radical.

“Pentru unităţile spitaliceşti la care permanenţa nu se poate asigura doar prin intermediul liniilor de gardă, managerii implementează măsura asigurării permanenţei prin ture de 12 ore pentru întregul personal deficitar, astfel încât personalul respectiv să nu se mai prezinte zilnic la unitate, ci doar în turele în care este programat. Acum, în mare parte unităţile funcţionează aşa. Ai patru medici, vin toţi dimineaţă, stau până pe la ora unsprezece, unu, după care rămâne un singur medic de gardă până a doua zi. Presiunea este foarte mare pe un medic începând cu ora unu până a doua zi, iar medicii, ceilalţi trei, au plecat acasă şi bineînţeles rămân acasă şi vin a doua zi din nou toţi medicii şi din nou se reia treaba aceasta. Acolo unde este deficit, se lucrează în ture, înseamnă că vine un medic 12 ore şi aceasta este recomandarea, de 12 ore, pentru că este foarte greu să stai 24 de ore. Stă 12 ore, pleacă, se odihneşte 24 de ore, mai vine 12 ore, mai face o pauză şi aşa mai departe. Este la îndemâna managerilor să organizeze acest lucru, dar iarăşi, din discuţii cu mai mulţi manageri, ar fi o soluţie temporară bună pentru acoperirea nevoilor pentru preluarea pacienţilor care sunt în unităţile de primiri urgenţe şi crearea unor spaţii suplimentare.

Raed Arafat a dat asigurări că bolnavii nu vor rămâne netratați.

“Nu asta este situaţia. Trebuie să gestionăm o situaţie de urgenţă, de dezastru, unde avem resurse mai limitate faţă de necesar, dar bineînţeles este una din soluţiile care s-au aplicat în foarte multe ţări când au fost probleme serioase şi când au trecut prin valuri grele, cum este valul prin care trecem în acest moment. Al doilea ordin vine în completare, este ordinul care stabileşte că toţi rezidenţii de anestezie, terapie intensivă, de medicină de urgenţă urmează să fie preluaţi la stagiul de bază, adică la unităţile de primiri urgenţe. Sunt mulţi rezidenţi în stagii în diferite secţii. Urmează să fie preluaţi la UPU pentru completarea personalului, iar la nivelul Ministerului Sănătăţii, se discută la acest moment şi pentru rezidenţii de ATI pentru anumite măsuri, care urmează să fie aplicate, ca să putem să mobilizăm un număr mai mare de rezidenţi.

Autoritățile iau în calcul inclusiv trimiterea bolnavilor în străinătate dar, spune Raed Arafat, procedura nu este deloc simplă nici nu o putem privi ca pe o soluție salvatoare.

“Noi am auzit foarte multe întrebări de ce nu transferăm pacienţii afară. Cei care ne întreabă, cred, că unii dintre ei poate nu ştiu ce înseamnă logistică, acest aspect privind pacienţii cu COVID în mod deosebit. Acest lucru poate să fie realizat eventual la graniţă, la distanţe limitate, cum s-a întâmplat în alte ţări, cu spitale din vecinătate, care să preia un număr de pacienţi la un anumit moment. Noi avem foarte mulţi pacienţi, care se cumulează în fiecare zi, le găsim locul, a doua zi, se repetă povestea şi, de exemplu, astăzi au fost la un moment 50 de pacienţi, care necesitau terapie intensivă şi pentru care s-a lucrat pentru găsirea de locuri pentru ei în ţară. Este imposibil să transporți pe zi atâția pacienți cu avionul. Vă dau câteva exemple. Un pacient pe CPAP sau pe oxigen cu flux foarte mare, nu poţi să-l duci cu avionul, pentru că acest lucru înseamnă să dai oxigenul la maxim şi oxigenul este în atmosfera avionului în interior.Ce face din avion chiar riscul de explozie sau riscul de incendiu în avion îl face foarte mare astfel de procedură, când ai 6-7-8 pacienți de acest gen. Doi: pacienții intubați, unii dintre ei nu suportă transportul cu avionul și necesită bineînțeles găsirea unor locuri pentru ei în zonele în care sunt sau dacă suportă transportul, suportă pentru o oră sau o oră jumătate, dar nu pentru patru, cinci ore de transport. Un avion militar transportă șase pacienți de terapie intensivă, maximum opt. Asta înseamnă, dacă folosim, să zicem, două avioane și începem să plecăm cu bolnavii că maximum pe zi se pot transporta șase, opt bolnavi. Și cum alegem bolnavii, pe cine trimiți, astea toate sunt aspecte logistice de discutat. Normal că nu se exclud unele soluții punctuale de transfer în zonele de graniță care pot să aibă loc, dacă bineînțeles sunt locuri în spitalele din țările vecine care pot să îi primească. De transferat afară este o soluție care poate fi discutată, dar nu poate să fie soluția magică care rezolvă problema, pentru că problema trebuie rezolvată prin creșterea capacității și, eventual, prin creșterea numărului personalului. Deci se poate ajunge, la un moment dat, să solicităm echipe medicale din străinătate, cum am plecat noi la alții, să vină alții să ne ajute, dacă va fi nevoie de acest lucru”, a declarat șeful Departamentului pentru Situații de Urgenă, Raed Arafat.

Post Views: 90