Școală făcută degeaba. Mulți elevi nu pricep ce vrea să spună autorul

Rezultatele obținute de elevii români la testele PISA arată, din nou, problemele sistemului educațional. Notele ne plasează pe penultimul loc în rândul țărilor din Uniunea Europeană și undeva în a doua parte a clasamentului general, care include 81 de țări și teritorii din întreaga lume.

Elevii întâmpină probleme serioase la citire, matematică și științe. Rezultatele obținute sunt mai scăzute decât media OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) la toate cele trei materii.

Ministerul Educației recunoaște că o proporție mai mică de elevi din România, față de media țărilor OCDE, au avut performanțe de nivel ridicat, adică nivelul 5 sau 6. De asemenea, proporția elevilor din România care au atins cel puțin nivelul minim de competență, adică nivelul 2, a fost mai mică decât media țărilor OCDE, la toate cele trei
domenii de studiu.

Scorul mediu obținut de elevii români în 2022 este 428 la oricare dintre domeniile investigate – matematică, lectură sau științe.

Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (Programme for International Student Assessment – PISA), coordonat de OCDE, este o cercetare internațională ce are loc la intervale regulate de timp, care urmărește să evalueze sistemele de educație din întreaga lume prin testarea competențelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe.

La matematică, scorurile medii din anul 2022 au fost mai scăzute față de cele din anii 2012 și 2015. La lectură și științe, rezultatele din cadrul acestui ultim ciclu PISA au fost similare cu cele obținute la evaluările PISA precedente, începând cu anul 2012. „Astfel, performanța medie din ultimul deceniu, la aceste două domenii, poate fi descrisă drept stabilă. Deși nu au fost înregistrate îmbunătățiri semnificative, această stabilitate poate fi considerată pozitivă în contextul extinderii învățământului obligatoriu și al îmbunătățirii accesului la educație al grupurilor marginalizate ‒ înscrierea în învățământul liceal a luat amploare în 2012‒2022 și astfel, numărul tinerilor de 15 ani eligibili pentru evaluarea PISA a crescut”, spune Ministerul Educației, într-o încercare de a vedea partea plină a paharului.

În perioada mai recentă (2018‒2022), diferența dintre primii 10% elevi (cei cu cele mai bune performanțe) și ultimii 10% (cei cu cele mai slabe performanțe) nu s-a schimbat semnificativ la matematică, lectură sau științe.

Comparativ cu anul 2012, proporția elevilor care au obținut rezultate sub nivelul competenței de bază a crescut cu 8 puncte procentuale la matematică și cu 7 puncte procentuale la științe, în timp ce la lectură a rămas constantă.

Cum stăm cu matematica?

În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică, procent semnificativ mai scăzut față de media OCDE (69%). Elevii încadrați la acest nivel sunt capabili să interpreteze și să recunoască, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită). Peste 85% dintre elevii din Singapore, Macao (China), Japonia, Hong Kong, Taiwan (China) și Estonia s-au situat la acest nivel sau la nivelurile superioare.

Aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performațe ridicate ‒ au atins nivelul 5 sau 6 la matematică (media OCDE a fost de 9%). Șase țări și economii asiatice au avut cele mai mari ponderi de elevi cu performanțe superioare: Singapore (41%), Taiwan ‒ China (32%), Macao ‒ China (29%), Hong Kong* (27%), Japonia (23%) și Corea (23%). Elevii de la acest nivel pot construi modele matematice ale unor situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor. Doar în 16 din 81 de țări și economii participante la PISA 2022, procentul elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 de competență a depășit pragul de 10%.

Cât știu elevii la citire?

Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură (media OCDE a fost de 74%). Acești elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului și formei textelor atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru. Ponderea elevilor de 15 ani care au atins cel puțin nivelul minim de competență la lectură (nivelul 2) a variat de la 89% în Singapore, la 8% în Cambodgia.

În România, 2% dintre elevi au obținut la lectură rezultate de nivel 5 sau 6 (media OCDE a fost de 7%). Acești elevi pot înțelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte și pot diferenția faptele de opinii, folosindu-se de indicii implicite referitoare la conținutul sau sursa informației.

Ce pot face elevii la științe?

Aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la științe (media OCDE a fost de 76%). Acești elevi pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a-și da seama, în cazuri simple, pornind de la datele furnizate, dacă o concluzie este validă.

În România, 1% dintre elevi au performanțe superioare la științe ‒ nivelul 5 sau 6 de competență (media OCDE a fost de 7%). Acești elevi pot aplica într-o varietate de situații (inclusiv în cele nefamiliare), în mod creativ și autonom, cunoștințele științifice acumulate.

Următorul ciclu de testare (2023 – 2025) va fi PISA 2025, când științele vor reprezenta domeniul principal, iar domeniul inovator este „Învățarea în lumea digitală” (LDW). Pe lângă domeniile principale și cel inovator, PISA oferă și evaluarea unui domeniu opțional, care, pentru PISA 2025, este limbă străină, respectiv limba engleză.

Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) evaluează competențele la matematică, lectură și științe ale elevilor de 15 ani. Testele administrate vizează capacitatea elevilor de a rezolva probleme complexe, de a gândi critic și de a comunica eficient. Astfel, PISA oferă informații despre eficiența sistemelor de învățământ în ceea ce privește pregătirea elevilor pentru a face față provocărilor din viața reală și pentru a avea o viață de succes în societatea actuală. România a participat pentru prima dată la acest studiu internațional în ciclul din anul 2000. Prin compararea la nivel internațional a rezultatelor elevilor, factorii de decizie și specialiștii în educație din România pot învăța din politicile și practicile altor țări.