Scaunele de sefi bat legea

Politizarea – de-a alba-neagra
Ordonanta de guvern nr.37 din 22 aprilie 2009, privind unele masuri de imbunatatire a activitatii din administratie este definita, in “vocabularul” publica ca fiind legea politizarii functiilor din institutiile deconcentrate. Dupa cum era de asteptat, schimbarea sefilor s-a lasat cu contestatii, inclusiv in instanta.
Reamintim ca OG 37 prevede desfiintarea functiilor de conducatori ai serviciilor publice deconcentrate. “Acestea vor fi conduse de un director coodonator ajutat de unul sau mai multi adjuncti (coordonatori) in limita numarului de oosturi care se desfiinteaza”. Potrivit noii ordonante, directorii coordonatrori au incheiat un contract de management, pe maxim patru ani, in urma unui concurs.
In opinia fostilor directori, ordonanta 37 desfiinteaza functia publica de conducere. Iar asta ar insemna ca, in institutiile deconcentrate nu se mai poate accede la un post de conducere daca nu esti inregimentat politic.
Pe de alta parte, ordonanta nu-i are in vedere si pe functionarii publici din prefecturi si consilii judetene, care au ramas pe functii. In sfarsit, dar nu in ultimul rand, ordonanta nu impune, printre conditiile de numire, un minim de vechime in specialitate.
Cei care sustin noua ordonanta spun ca, si in urma cu patru ani sau cu opt ani, schimbarile s-au facut tot pe criterii politice. Diferenta este ca au fost numiti functionari publici, iar acum ar profita de acest statut atunci cand contesta schimbarea din functie.
Salajul, o picatura
In Salaj, majoritatea celor 30 de servicii deconcentrate au sefi noi. Dar, tot in majoritate, fostii sefi au ramas in aceleasi institutii. Pe posturi de conducere sau, in cele mai rele cazuri, pe posturi de executie. Pentru ca, nu-i asa, un functionar public care a acumulat experienta are dreptul macar la un post de executie. Ca doar n-o sa ramana somer, asa cum raman cu zecile si cu sutele, din unitatile private. Problema este un singura. Sefii numiti dupa fiecare schimbare a guvernului au ramas, de regula, in institutii. Ca sa nu mai vorbim despre alte angajari facute de fiecare sef nou.
Agentia pentru Plati si Interventie in Agricultura (APIA) Salaj este un exemplu din care rezulta ca orice lege poate fi ocolita… putin. Dupa cum se stie, una dintre primele masuri ale actualului guvern a fost blocarea posturilor. APIA, insa, are un statul aparte. O confirma cele doua posturi de conducere infiintate in luna mai (!) pentru primii doi oameni care au condus institutia. Actualul director al APIA Salaj, Alexandru Muresan, ne-a spus ca, pentru fostul director, Szereday Gyongiver, s-a infiintat postul de sef birou inspectii (5+1). Pana in mai, actualul birou era un compartiment cu doi oameni. Pentru Vaida Bela, fostul director adjunct, s-a (re)infiintat serviciul pentru masuri de sprijin I.T.
Directorul APIA Salaj ne-a precizat ca a primit organigrama cu cele doua noi posturi, de la Bucuresti si a fost obligat s-o aplice. Grav este insa ca, din 28 mai de cand a preluat conducerea APIA Salaj, cei doi fosti directori n-au mai dat pe la serviciu. “Sunt in concediu medical, atat stim”, ne-a spus Alexandru Muresan.
In aceeasi cladire, Directia Agricola si-a schimbat si ea “varfurile”. Noul director coordonator este Gabriel Rosan – PD-L. Adjuncti coordonatori, tot de la PD-L, sunt Nicolae Dascalu si fostul director, numit de liberali si devenit PD-L-ist, Ioan Bujita, cica pentru dezvoltare rurala!
PSD are, la randul sau, trei adjuncti: Valentin Duca – implementare, Aurel Istovan – Unitatea fitosanitara si Dorina Igret – economic.
La Sectia de Gospodarire a Apelor, fostul director Dorel Lung a fost inlocuit cu Gregoriu Padurean (PSD) dar s-a infiintat un post de sef si pentru Dumirru Gorgan (PD-L) – director coordonaror adjunct, iar la Posta s-a infiintat un post de director – director. Concret, PSD l-a numit in conducerea postei Salaj pe Calin Balog, dar Camelia Papita (PD-L) este tot director, cu restructurarea. Exemplele pot continua si Salajul nu este decat o picatura in hatisul asa numitei administratii locale, in care trebuiau, musai, numiti cei care au de recuperat niste cheltuieli din campaniile electorale.
Organigrama, dupa interese
In paralel cu schimbarile din conducerea serviciilor deconcentrate, guvernul promitea si reducerea drastica a sporurilor si, in general, a cheltuielilor bugetare. Din pacate, la sase luni de la preluarea mandatului, actualul guvern contabilizeaza o crestere cu 13-16% a acestor cheltuieli. Daca nu era criza, nimeni nu-si batea capul cu… maruntisuri. Dar, in conditiile in care, veniturile la buget se subtiaza considerabil, cheltuielile bugetare in crestere sunt de neinteles. Desi, daca ne uitam in… organigramele institutiilor, gasim si explicatiile.