Satul salajean confiscat de regele Matei Corvin
In anul 1467, regele Ungariei, Matei Corvin, a confiscat satul Capilna din comuna salajeana Gilgau de la groful Banfy, pe motiv de infidelitate fata de regalitate, si l-a daruit unei alte familii, asa cum reiese din Monografia satului Capilna scrisa in 2009, de prof. Valeanu Ion.
rn
Confiscarea vine ca urmare a faptului ca la Capilna s-a intrunit "Dieta Transilvaniei", care a avut un rol important in Rascoala de la Bobalna din 1437 – 1438.
De altfel, prima atestare documentara a satului apare în actul "Unio Trium Nationum", din timpul Rascoalei de la Bobâlna. Atunci, la curtea grofului Banfy de la Capilna se aduna asa zisa "Dieta" a Transilvaniei, compusa din reprezentantii celor trei natiuni privilegiate, nobilii unguri, sasii si secuii. Acestia fac legamânt de unire frateasca la 14 septembrie 1437 împotriva turcilor, dar si a iobagilor români.
În actele încheiate la aceasta "Dieta” numele de Capilna apare cu atributul de orasel "Somesovaros, opidum", probabil în tentativa de a sublinia importanta.
Uniunea de la Capilna a stabilit eliminarea completa a iobagilor din viata politica si sociala din Transilvania, desi ei formau vasta majoritate a populatiei. Pozitia romanilor transilvaneni, marea majoritate dintre ei iobagi, era mult mai dificila, deoarece Unio Trium Nationum excludea în mod tacit grupul etnic român (Universitas Valachorum) din Uniune si de la orice forma de participare politica sau sociala. Ei erau considerati doar o natiune tolerata.
Odat? cu înfrângerea rascoalei, în 1438, de catre cele trei natiuni unite, poporul pâna atunci liber al românilor este înrobit.
Cu aceasta s-a terminat si rolul curtii domnesti de la Gura Vaii Capilnea, care împreuna cu nobilimea din sat s-a mutat la Catcau. Cladirile parasite cad în ruina si locul ramâne nelocuit aproape 300 de ani. În acest rastimp, locuitorii isi duc mai departe veacul în satul din padure, care ulterior a fost confiscat de regele Matei Corvin.
