Sărbătoarea Intrării în Templu a Maicii Domnului

Dragi cititori, astăzi credincioșii de rit bizantin și latin sărbătoresc Intrarea Fecioarei Maria în Templul din Ierusalim. Sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Vovidenie, termen care provine din slavonă și se traduce ”ceea ce se face vazută”.

Acest moment istoric are o semnificație profundă pentru că amintește de unul dintre misterele vieții Celei care a fost aleasă de Dumnezeu să fie Mama lui Christos și Mamă a Bisericii. 

Părinții Fecioarei Maria, Ioachim și Ana, fiind în vârstă și neputând să aibă copii, și-au îndreptat cu multă fervoare rugăciunile către Dumnezeu, cerându-I să le dăruiască un copil. Ei au promis că dacă această dorință se va îndeplini, îl vor duce la templu și-l vor consfinți  Lui, spre a-și petrece anii copilăriei sub cupola lăcașului sfânt, participând la serviciile zilnice de închinare și învățând înțelepciunea cărților sfinte.

Intrarea în Templu a micuței Maria s-a petrecut într-un cadru simplu, modest și foarte emoționant. La numai 3 ani și pătrunsă de chemarea Harului, Maria a părăsit casa părintească, încredințându-și viața unui proiect divin, infinit mai măreț, care a fost hărăzit pentru ea din eternitate.

Dragilor, nu este suficient să știm că Fecioara Maria a fost dusă la Templu și a stat acolo până la vârsta de 15 ani. Este important să pătrundem înțelesul acestui eveniment istoric și faptul că acest tablou  prefigurează, în esență, ”prezentarea” fiecăruia dintre noi în fața lui Dumnezeu. 

Mulți încercăm astăzi să dormim într-un vis al iluziei, fără să mai probăm experiențele grele și prolifice ale adevărului. Alții, mai încrâncenați, vrem să reclădim paradisul pierdut cu propriile forțe. Cu cât confuzia lumii e mai mare, cu atât tendința atașării de lucrurile materiale și de resursele artificiale e mai evidentă, cu atât mai imperativă este nevoia de biografii spirituale și de sensuri adânci. Toate sărbătorile ne sunt lăsate cu un scop. Toate sunt menite să ne invite la dialog, la reflecție, la schimbare.

În ce stare se află omul nostru interior? Dacă ar fi să ne ”prezentăm” acum, înaintea lui Dumnezeu, ne-am ridica la înălțimea momentului? Astăzi este un moment oportun să reflectăm la aceste aspecte.

Toate cele bune!