Ziua bună, dragi cititori!

Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către biserica de rit bizantin și latin. ”Epifanie” sau ”Teofanie” sunt termeni care provin din limba greacă și înseamnă ”arătare” sau ”descoperire”.

Creștinii orientali comemorează în această zi botezul lui Iisus în râul Iordan, văzut ca o manifestare către lume a Fiului lui Dumnezeu, iar creștinii occidentali comemorează vizita magilor la Pruncul Iisus și astfel, manifestarea dumnezeirii lui Iisus către Neamuri. (Botezul Domnului este comemorat ulterior de romano-catolici, pe 9 ianuarie)

Despre ce ”arătare” sau ”descoperire” se vorbește? Biblia consemnează momentul în care Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu s-a coborât asupra Lui în chip de porumbel, iar Tatăl a mărturisit: ”Acesta este Fiul meu cel iubit, întru care am binevoit.”(Matei 3,17) Pornind de la această deosebită revelație, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: ”Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când s-a născut, ci când a fost botezat.”

Ce semnificație are acest gest al lui Iisus? El a venit la Ioan și i-a cerut să-L boteze nu pentru că avea nevoie de curățire de păcate, căci El era Omul-Dumnezeu, ci pentru a-și sfinți Creația, pentru a o readuce la Dumnezeu, pentru a o înălța din natura căzută. Apele Iordanului au fost cele care s-au purificat în acea zi prin prezența și contopirea lor cu Hristos.

Căderea în păcat a primilor oameni a făcut ca harul lui Dumnezeu să fie pierdut, astfel, botezul Mântuitorului a restituit omului grația divină originară. Acesta este harul dragi cititori! Influența divină asupra inimii noastre și reflectarea ei în viața de zi cu zi. Starea de ”favoare”, de ”privilegiu” , de ”grație” în care sufletul nostru se poate afla atunci când el conlucrează temeinic cu Dumnezeu.

Prin botez, Iisus a îngropat păcatul lumii, a redat omului harul și demnitatea divină și a început zidirea unui om nou. Numai după botez Mântuitorul a ieșit la lumină și a început să propovăduiască. Acest ritual sacru a devenit astfel liantul dintre viața materială și cea spirituală. Iată ce ne oferă botezul: o viață nouă, în stare de har. Botezul devine o a doua naștere, o naștere spirituală de care avem nevoie fiecare dintre noi. Pentru a trăi viața spirituală trebuie să ne naștem pentru ea.

Am putea să ne întrebăm: ”Ce diferență pot să facă niște picuri de apă vărsați asupra capului nostru?” Dacă este să privim strict la acest compus anorganic, atunci nu este nimic special sau deosebit. Dar când apa este combinată cu mintea și spiritul unui inginer, ea poate să întreprindă minuni tehnologice. Mai mult, atunci când apa se unește cu Duhul lui Dumnezeu, are capacitatea de a transforma tot. Ea ne transformă în ființe noi, părtașe la viața divină.

Natura este plină de astfel de exemple. Când plantele sunt expuse la lumina soarelui, cresc, se dezvoltă, trăiesc. Lipsite de această lumină mor. Soarele, căldura, diferitele feluri de soluri, ajută plantele și insectele să-și atingă capacitățile maxime, să treacă la alte nivele existențiale. De exemplu, omida, într-un mediu prielnic, are posibilitatea de a se transforma în ceva mai sublim, mai măreț, într-un frumos fluture.

La astfel de transformări suntem invitați și noi astăzi, dragi cititori. Și noi avem capacitatea de a ne înălța, de a trece de la o treaptă existențială la alta. Dar toate acestea se pot realiza numai prin cultivarea ”mediului” nostru și prin influența divină. Prin botez primim în dar lumina, credința, căldura, tot mediul favorabil creșterii noastre sufletești.

În ziua Bobotezei, harul lui Dumnezeu nu se coboară peste toată apa din diverse locuri, ci doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru. Ioan Botezatorul a pregătit apa Iordanului și sufletele oamenilor pentru trasformarea care a urmat.

Să ne pregătim și noi sufletele pentru această zi. Să ne asumăm cu adevărat botezul , să reînnoim astăzi promisiunile pe care le-am făcut în momentul botezului. Să-i conștientizăm importanța și rostul.

O persoană care și-a pierdut credința, și-a pierdut lumina botezului…iar noi avem atâta nevoie astăzi de această transcendență…

O sărbătoare binecuvântată, oameni buni!

(Fulton J. Sheen, Botezul)