Salajul – un judet al exporturilor de fructe devenit cimitirul livezilor de altadata
Este trist cand ma uit in magazine si in tarabele din piata ori din hala agroalimentara si nu gasesc mere din livezile Salajului, ci numai din pusta Ungariei sau din Polonia.
Salajul nostru a avut mereu satele pline de pomi fructiferi, iar acolo unde gospodarii erau harnici peste masura nu gaseai un loc gol nici in jurul casei. Sa nu mai vorbim ca pana in anul 1990 judetul nostru avea o suprafata de 7.281 de hectare de livezi, iar in primavara acestui an are doar 3.900 de hectare de livezi inventariate, din care 80 la suta sunt insa depasite ca varsta. Un specialist intr-ale pomiculturii, inginerul Luka Petru, spunea ca o livada este rentabila pana la varsta de 30 de ani. Apoi urmeaza declinul ei.
Statiunea Pomicola s-a dus de rapa, un model
dupa care au disparut livezile judetului
Valentin Duca, directorul Directiei Agricole Salaj, credea ca dupa destramarea colectivului taranii isi vor impanzi pamanturile cu pomi, fiindca Salajul este o zona propice pentru pomicultura. N-a fost sa fie asa. Ba si livezile existente au fost batjocorite.
Sa privim doar la livada Statiunii Pomicole din Zalau. Din 160 de hectare de livada si o pepiniera renumita au mai ramas 10 hectare cu pomi fructiferi. Aproape toata livada a fost defrisata si in locul ei au aparut te miri ce constructii.
Zeci de hectare cu pomi au fost retrocedate celor care le-au avut sau nu le-au avut inainte de colectivizare. Pepiniera de la Varsolt a fost si ea devastata de urmasii grofilor. Sa nu mai vorbim de Depresiunea Simleului. Erau vreo sase ferme pomicole, din cate imi amintesc, trei exclusiv cu meri, una cu meri pruni si nuci si una cu piersici si meri. Astazi au ramas doar doua livezi in rod.
Comunistii au pus livezi noi pe 3.000 de hectare;
exportam, duceam in tara, nimic nu se pierdea
Intre anii 1955 si 1990, potrivit lui Petru Stan, fost secretar judetean cu agricultura, s-au plantat aproape 3.000 de hectare de livezi in cele mai diverse locuri din judet, pe dealuri unde doar spinii si maracinii erau stapani. S-a apelat la terasarea terenurilor, la imbunatatiri funciare.
Salajul primea atunci finantare pentru pomicultura si viticultura cat primeste acum intreaga tara, sustine Stan, care a fost sI senator dupa 1990.
S-au infiintat livezi pe dealurile sterpe ale Sanmihaiului, Zimborului, Banisorului, Valcaului, Cernucului si Mesesenilor. Unele mai dainuiesc sI azi, insa cele mai multe au fost abandonate, apoi folosite ca lemne de foc. stop_coloana
Seful de acum al Directiei Agricole Salaj, Valentin Duca, isi aduce si el aminte ca din productia totala de fructe a Salajului, 30 la suta mergea la export, chiar in Ungaria si Polonia, tari de unde astazi importam masiv legume si fructe. 50 la suta din productia de mere sI prune a judetului mergea in diferite regiuni ale tarii, cu precadere in Oltenia, Muntenia sI Constanta. Din ceea ce nu putea fi valorificat ca sI consum se fabrica renumita tuica de Zalau, care pana la un moment dat era un brand al Transilvaniei.
Salajeni care n-au lasat livada sa moara
La Cernuc, Marian Baban si inca vreo sase proprietari de terenuri nu au renuntat la livezi dupa destramarea colectivului. Pe fata unui deal dinspre Garbou, pe o suprafata de vreo 12 hectare, prunii si merii inca isi mai pastreaza vigoarea. Sunt batrani pomii, dar printr-o ingrijire atenta, prin taieri si tratamente livada inca se mentine. Baban estimeaza o productie de 17 tone de mere la hectar. Ce va face cu ele? Va vinde cat va putea, dar majoritatea se vor transforma intr-un lichid galbui care tine margele. Este vorba de renumita palinca, ce deschide toate usile si-ti da curajul sa te visezi print, rege, ori seic.
Se poate, dar n-ai cu cine
Toate bune si frumoase, dar noi tot nu gasim, decat foarte rar, in magazin mere romanesti, acum in plin sezon. In piata, desi ni se promit pe tarabe fructe din livezile noastre, nimic nu garanteaza asta. Felul in care sunt ele conservate, prospetimea cojii si miezul zemos sunt departe de merele pe care bunicii nostri le pastrau in pivnite.
Intre noi fie vorba, Salajul ar avea o sansa de redresare economica, daca ar exista un program viabil de redresare a pomiculturii, dat fiind faptul ca majoritatea zonelor sunt colinare. Evident, in acest scop s-ar impune crearea unei infrastructuri adecvate si a unui lant tehnologic pe orizontala, opineaza Valentin Duca.
Dar cine dintre cei care sunt candidati la alegerile parlamentare din 11 decembrie sa se ocupe de economia judetului si faca asa minune?!
