Starea drumurilor de interes judetean si local este unul dintre cele mai mari obstacole in calea dezvoltarii economice. Apa, canalizarea trag si ele greu la cantarul dezavantajelor
In Salaj exista peste 645 km de artere judetene, fara a lua in calcul drumurile comunale, cele pietruite si de pamant, care, din cauza starii de degradare, nu pot fi comparate cu cele din afara tarii. S-a investit un volum mare de fonduri pentru reabilitarea si repararea lor, dar parca de pomana, dupa cum o dovedeste numarul mare de tronsoane greu practicabile. Si asta parca in ciuda politicilor si strategiilor europene de dezvoltare a infrastructurii de transport.
Infrastructura precara nu impiedica doar accesul pe piata al produselor autohtone, ci descurajeaza si investitorii interesati, fie romani, fie straini. Totodata, din cauza unei infrastructuri necorespunza-toare, zone deosebit de atractive nu pot fi introduse in circuite agroturistice sau de turism cultural.
Economia din rural, la limita subzistentei
Analizand economia judetului se constata ca unele zone, care dispun de o infrastructura de transport cat de cat acceptabila, au cunoscut un avant rapid, cum ar fi Crasna, Ileanda, Sarmasag, Hida, Nusfalau, Pericei. Aici si ponderea agentilor economici este mare, iar obiectul lor de activitate este de impact.
In schimb, cea mai mare parte a localitatilor rurale salajene nu au cu ce se lauda, avand un puls economic foarte slab. Comuna Cristolt, dupa cum ne-a spus primarul Ioan Cheseli, „are doar o brutarie, 11 ABC-uri si baruri”. Buciumi se rezuma la o brutarie, doi tamplari, 16 fermieri si o fabrica de lactate la Bodia. „Din cauza drumurilor care lasa de dorit, sustine primarul Ioan Holhos, si a lipsei apei, am pierdut in ultimii doi ani, multe investitii, pentru ca zona noastra are potential agroturistic deosebit. Mai mult, avem aici puncte de atractie binecunoscute, cum ar fi Castrul de la Buciumi, Biserica de lemn de la Rastoltu, ruinele de pe Magura (din Fundatura), Fortificatia Bretonilor sau Pensiuni la Huta, la Cascada Sipote, dar si doua fonduri de vanatoare, la Bodia si Poic-Rastolt”.
Peisajele pitoresti nu tin de cald
Nici comuna Cizer, aflata pe cel mai rau drum judetean din judet, nu a fost „curtata” de investitori. In afara de baruri si ABC-uri, mai functioneaza un gater, o balastiera si o brutarie. Viceprimarul Liviu Farcas ne-a spus ca ^Cizerul a avut de pierdut si din cauza drumului judetean, si pentru ca nu este apa, dar si din cauza izolarii. Investitori straini, impresionati de frumusetile zonei, au plecat dezamagiti din cauza infrastructurii. Din punct de vedere turistic si cultural, comuna noastra nu mai are nevoie de prezentare. Ma refer aici la cunoscutul obicei al Masurisului Oilor, la Festivalul Folcloric, la Casa Muzeu a lui Horea si la culmea Magurii”. O alta comuna aflata la capatul judetului este Halmasdul, unde sunt doua ateliere de tamplarie, doua ferme si trei mici constructori. „Distanta fata de oras si starea drumurilor ne-au pus in umbra, a apreciat primarul Gavril Puscas. Si asta cu toate ca zona noastra este deosebit de pitoreasca, in special in Valea Morilor, la Valea Cerisa, in Padurea Halmasd, unde sunt ruinele unei cetati medievale”. In Plopis situatia este si mai rea, nefiind inregistrate decat unitati de alimentatie publica. „Averea comunitatii, a fost de parere primarul Nicolae Criste, rezida in potentialul turistic la localitatilor Faget, Iaz (la Contim), in Plopis, pe Valea Mare si Lucsor, Casa Bunicii (Muzeu etnografic) al Ligiei Bodea de la Iaz, cei doi frati scolari, cunoscuti interpreti de muzica populara Alexandra si Alexandru Chira”.
E criza… de interes
Fara eforturi deosebite ale intregii societati si fara implicarea tuturor autoritatilor centrale si locale in dezvoltarea rapida a infrastructurii rutiere si modernizarea celei vechi, nu vom beneficia de faptul ca suntem membri a Uniunii Europene si riscam sa ramanem cu multe zone extracomunitare din punct de vedere economic. Dar, cum pentru toata lumea e criza, pe cine sa mai doara capul? Daca cei interesati n-au investit pana acum, de ce ar face-o tocmai acum, in plina saracie? Iata un amanunt usor de speculat de mai marii nostri, care atat de mult… adora sa se implice in comunitatile rurale, mai abitir cand au nevoie de votul lor.

Post Views: 74