Sălajul pune bazele unui „Pact pentru Cultură” și privește spre titlul de Capitală Culturală Europeană
Sala Porolissum a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj (CCAJȘ) a găzduit, marţi, o dezbatere importantă pentru comunitatea locală: masa rotundă publică „Cultura în Sălaj: unde suntem și ce construim mai departe?”. Evenimentul, organizat în cadrul inițiativei „Pactul pentru Cultură Sălaj”, a reunit la aceeași masă autorități publice, operatori culturali independenți, reprezentanți ai mediului educațional și experți de talie națională și europeană.
Inițiat de Asociația „Pro Teatru”, în parteneriat cu CCAJȘ, demersul nu se dorește a fi un proiect izolat, ci o direcție comună care să aparțină întregii comunități. Timp de câteva ore, participanții au discutat sincer despre problemele reale ale sectorului, dar și despre soluții concrete pentru următorii ani.
Printre participanții de marcă s-au numărat prefectul județului Sălaj, Cristian-Claudiu Bîrsan, și experți internaționali precum Kelly Diapouli (online), director artistic pentru Eleusis 2023 și Larnaka 2030, Ramona Laczko David (coordonatoare Timișoara 2023), Ștefan Teișanu (Centrul Cultural Clujean) și Raluca Grama (Institutul Național al Patrimoniului). Discuțiile au fost moderate de Doina Gecse Borgovan.
Prefectul Cristian-Claudiu Bîrsan a avut un dialog aplicat cu Kelly Diapouli, axat pe modalitățile prin care administrația publică și factorul politic pot susține eficient mediul artistic, oferind condiții reale pentru păstrarea tinerilor artiști în comunitate.
Unul din momentele dezbaterii a vizat absenta tinerilor din viața culturală. O tânără participantă a oferit o perspectivă tulburătoare asupra realității cu care se confruntă noua generație:
„Noi suntem o generație de tranziție. Noi nu am fost învățați cum să comunicăm altfel decât prin telefoane… Suntem generația anxietății sociale. Eu mi-aș dori foarte mult să fiu voluntară undeva, dar a trebuit să trag foarte mult de mine să merg într-un loc singură, dacă nu cunoșteam pe cineva. Dacă nu adresăm chestia asta, o să ajungem o generație de inadaptați inteligenți care stau și scriu în jurnale și nu vorbesc cu nimeni niciodată.”
În cadrul grupurilor de lucru, participanții au cartografiat principalele neajunsuri ale sistemului cultural actual: lipsa spațiilor dedicate artelor performative și absența unei activități teatrale constante în Zalău; infrastructură neutilizată: necesitatea activării școlilor, bibliotecilor și căminelor culturale prin programe reale, nu doar prin clădiri, precum și reconversia spațiilor abandonate; sincope în comunicare: nevoia unei colaborări strânse între instituțiile de stat, administrație și sectorul independent.
Pentru a transforma aceste concluzii în fapte, au fost stabilite patru direcții strategice imediate: realizarea unei evidențe clare a tuturor spațiilor din județ care pot găzdui evenimente culturale; formarea unui grup de lucru responsabil de crearea și implementarea unui plan de acțiune concret pentru anul 2026; organizarea de întâlniri periodice între actorii culturali locali; înființarea unei entități juridice sau consultative care să reunească toți actorii culturali, administrativi și educaționali din Sălaj.
O temă extrem de ambițioasă lansată în cadrul mesei rotunde a fost posibilitatea unei candidaturi a municipiului Zalău la titlul de Capitală Culturală Europeană.
Deși la prima vedere ideea poate părea utopică, intervenția lui Kelly Diapouli a demonstrat că orașe mici, de 30.000 – 50.000 de locuitori (precum Eleusis sau Larnaka), au reușit să facă acest pas, transformând cultura în principalul motor de dezvoltare economică și socială. Pentru Sălaj, această candidatură este privită ca un „motor” care să propulseze județul în următorii 10 ani, indiferent de câștigarea efectivă a titlului.
La finalul evenimentului, Darius Prodan, fondatorul Pro Teatru și unul dintre principalii catalizatori ai întâlnirii, s-a arătat extrem de optimist:
„Astăzi nu am discutat doar despre evenimente, ci despre probleme reale. Sufletul nu mi-a fost mai bucuros decât în momentul în care am văzut că nu mai puteam opri grupurile din dezbateri sau când vedeam oameni care, în pauză, continuau ideile și vorbeau despre ce ar putea construi împreună pentru acest loc despre care mulți spun că «nu există». Astăzi am simțit exact contrariul. Sălajul există și are multe de oferit!”
„Pactul pentru Cultură Sălaj” face astfel primul pas dintr-un proces pe termen lung, demonstrând că atunci când autoritățile, societatea civilă și experții își unesc forțele, comunitatea poate fi reconstruită de la firul ierbii.



Foate bine ca se face. Restul sunt doar vise cu ochii deschisi…!