Greenpeace Romania a lansat, miercuri, 30 octombrie 2019, Raportul Taierilor Ilegale 2018, o analiza bazata pe cifrele oficiale privind cazurile de taieri ilegale identificate de autoritati. Este al 10-lea an in care Greenpeace Romania intocmeste acest raport, in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public.
Judetele Mures, Salaj si Arges se afla pe primele trei pozitii in topul taierilor ilegale de arbori.
Cele mai multe cazuri de taieri ilegale s-au inregistrat, ca si in anii anteriori, in judetul Mures cu 1.186 de cazuri, reprezentand 10% din totalul cazurilor, urmat de judetele Salaj cu 1.055 de cazuri reprezentand 9 % si judetul Arges cu 649 de cazuri, insemnand 6 % din numarul total de cazuri inregistrate in anul 2018, respectiv 11.419. Astfel, per total, la nivelul anului trecut au fost identificate 11.419 de cazuri de taieri ilegale, ceea ce reprezinta o medie de 32 de cazuri/zi, in scadere cu 5,8 % fata de anul anterior. In Romania suprafata acoperita de padure a scazut dramatic in secolul al XX-lea.
Sindicalistii din silvicultura au protestat marti, 29 octombrie, la Parlament, cerandu-le alesilor sa adopte legea care ii protejeaza de agresiunile hotilor de lemne.

rn

Sase padurari au fost omorati, in ultimii ani, de hoti.

rn

"In ultimii ani, au fost omorati de hotii de lemn sase padurari (Pop Liviu Pavel – Directia Silvica Maramures, Gorcioaia Raducu – Directia Silvica Iasi, Oul Ieronim – Directia Silvica Bistrita, Boboc Danel – Directia Silvica Gorj, Chirita Victor – Directia Silvica Dolj, Dogaru Gheorghe – ICAS Brasov), iar peste 650 de silvicultori au fost agresati, batuti, amenintati cu moartea, atacati cu topoare, cutite si chiar impuscati de infractorii surprinsi in timp de taiau si sustrageau material lemnos sau de braconieri. Intensificarea atacurilor asupra personalului silvic este rezultatul unei campanii de denigrare sustinuta de anumiti factori politici si unele grupuri de interese, cu scopul de a diminua autoritatea silvicultorilor in indeplinirea atributiilor de paza a padurii si discreditarea acestora prin prezentarea deformata a realitatii din sectorul silvic", potrivit sindicalistilor de la Federatia Silva.
Silvicultorii atrag atentia ca Statutul personalului silvic a fost retrimis la Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, desi la ultimul protest, organizat in 24 septembrie, acestia au primit asigurari ca documentul va fi dezbatut si adoptat in regim de urgenta de Camera Deputatilor.
Sindicalistii mai cer si urgentarea modificarii si completarii Statutului personalului silvic, lege prin care trebuie intarita autoritatea silvicultorilor in exercitarea atributiilor de serviciu, asigurata dotarea cu armament de serviciu si mijloace tehnice de aparare, asigurata dotarea cu mijloace de transport si comunicatii adecvate, asigurata dotarea cu uniforme de serviciu, includerea in conditii speciale de pensionare a silvicultorilor si asigurarea unor conditii decente de salarizare pentru intreg personalul silvic. De asemenea, ei solicita respingerea proiectului de lege PL-x nr. 9/2019 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere.
Totodata, silvicultorii au cerut si respingerea proiectului de lege PL-x nr. 361/2019 pentru completarea art. 11 din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic si pentru modificarea anexei nr. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acestei aratand, in context, ca prin legiferarea acestei initiative, proprietatea publica a statului se va diminua cu o suprafata de peste 1,2 milioane hectare de paduri, fiind in pericol peste 5.000 de locuri de munca.
In 2019, Federatia Sindicatelor Silva a organizat sase actiuni de protest in care a solicitat modificarea si completarea urgenta a Statutului personalului silvic.

Post Views: 57