Primele date statistice plaseaza Salajul la nivelul de recenzare mediu pe tara. Se prognozeaza o scadere a numarului de locuitori.
Datele statistice preliminare cu privire la recensamantul populatiei la nivelul Salajului plaseaza judetul nostru putin peste media nationala, raportate la data de referinta 23 octombrie 2011. Daca la nivel national media calculata este de 26,04 la suta, in judetul Salaj media din numarul de populatie numarata in primele zile ale recensamantului este de 26,16 procente. In ceea ce priveste numarul efectiv al populatiei pentru care s-au completat chestionarele, in toata tara au fost recenzate 5.504.148 de persoane prezente, temporar absente sau absente si plecate pe o perioada indelungata din gospodaria din care fac parte. In Salaj au fost „inregistrate” deja un numar de 62.683 de persoane. Totodata, au fost contabilizate si locuintele aferente – la nivel national avem pana acum un numar de 2.248.583 de locuinte. In Salaj au fost luate in evidente 26.665 de locuinte. Potrivit Institutului National de Statistica (INS), un numar de 26 de judete, printre care si Salajul, au inregistrat un procent superior mediei pe tara. Cel mai bine sta judetul Covasna, cu un procent de 31,31 de procente din locuintele estimate a fi inregistrate, iar cel mai prost sta municipiul Bucuresti, cu un procent de 18,14. Tot INS-ul ofera rezultate partiale si la nivel de Salaj. Astfel, in 34 de unitati administrativ-teritoriale (din 61) au fost inregistrate procente mai mari decat media calculata pe judet la locuintele estimate recenzate. Cel mai bine stau comunele Rus (40,75 la suta), Almasu (39,83 la suta), Creaca (39,09 la suta), Dobrin (35,16 la suta), Treznea (34,98 la suta) si Criseni (34,73 la suta). La polul opus avem comunele in care s-au inregistrat cele mai mici procente: Marca (11,98 la suta), Camar (13,38 la suta), Plopis (16,46 la suta), Sag (16,97 la suta), orasul Jibou (17,78 la suta) si Somes Odorhei (18,31 la suta. Reamintim ca pe raza judetului nostru sunt 1.414 recenzori pentru chestionarea populatiei si locuintelor.
Ciudatenii din chestionare
Codul numeric personal (CNP) a fost practic marul discordiei acestui recensamant. Fiind cea mai importanta data cu caracter personal, obligativitatea declararii CNP-ului a suscitat cele mai multe controverse. Opinia publica a protestat impotriva obligativitatii, de teama ca acesta va fi folosit in alte scopuri decat cele statistice. Din cauza reactiei populatiei, s-a decis ca CNP-ul sa nu mai aiba caracter obligatoriu, astfel ca acum este declarat optional. Cele opt chestionare elaborate de specialisti pentru o buna recenzie a populatiei si locuintelor contin insa si o serie de intrebari care provoaca nedumeriri. Astfel, pe langa detaliile vietii private (daca esti casatorit sau traiesti in armonie consensuala), chestionarele contin intrebari cu privire la eventualele dizabilitati si cauzele care au dus la starea de handicap. Alte intrebari privesc utilitatile de care beneficiaza gospodariile: radordul la apa si canalizare, la gaz si… locul unde este amplasata toaleta – in locuinta sau in afara ei. O adevarata ciudatenie este inregistrarea locului nasterii – cu toate ca in actul de inregistrare scrie, de exemplu ca esti nascut la Zalau, daca mama celui chestionat avea domiciliul la Crasna in momentul nasterii, recenzorii trec ca loc al nasterii localitatea de domiciu al mamei, respectiv Crasna. Totodata, pentru familiile plecate la munca in strainatate, se completeaza cate un chestionar pentru fiecare membru, cu conditia sa aiba peste 15 ani.
Suntem mult mai putini decat stim
Dupa 1989 au mai avut loc recensaminte ale populatiei si locuintelor in anii 1992 si in 2002. La ultimul recensamant, cel din 2002, numarul populatiei Romaniei era de 21.698.181 de locuitori, inregistrandu-se un numar cu aproape cinci procente mai mic fata de rezultatul recensamantului din 1992. Si de aceasta data se preconizeaza o scadere a numarului populatiei, din cauza imbatranirii accentuate si a scaderii natalitatii. Un alt factor de luat in seama este migratia populatiei spre exteriorul tarii, in general din motive economice. Specialistii au remarcat o inadvertenta a actualei legi, care ia in calcul doar numarul de locuitori angajati si aflati in evidentele institutiilor care se ocupa de piata muncii, restul populatiei fiind considerata, cu de la sine intelegere, ca activand in agricultura. Acest lucru este absolut fals, deoarece se estimeaza ca aproximativ trei milioane de locuitori se afla la munca in strainatate. Daca lucrurile sunt inregistrate corect, spun specialistii, se pot face predictii si se pot crea programe si strategii mult mai bine aplicabile decat pana acum. O scadere cu trei milioane a „agricultorilor” romani ar determina autoritatile statului sa reconsidere politica agricola, asa cum se pot face alte politici sociale si economice pe baza noii realitati. Daca se concretizeaza scaderea populatiei Romaniei cu 3 milioane de locuitori, am ajunge la o populatie de putin peste 18 milioane de locuitori, ceea ce ar insemna o scadere cu aproximativ 14 procente. Extrapoland la nivelul judetului, numarul de locuitori ar scadea cu acelasi procent, rezultand o populatie de aproximativ 210.000 de salajeni.

Post Views: 69