Sălajul, în mobilizare. Autoritățile caută soluții de gestionare a crizelor care s-au abătut peste România

 

Instituțiile române, de la centru până în cea mai mică unitate administrativ-teritorială, sunt într-o mobilizare continuă de la debutul războiului de la granițele României.

Problemele refugiaților, campania umanitară de proporții, problemele de securitate sau de gestionare a situațiilor care apar continuu au făcut din România unul dintre punctele importante pe harta comunității internaționale.

Pentru o eficientă gestionare a crizei, este nevoie de atenție, de multă precauție din partea autorităților. Motivele sunt simplu de înțeles: România este stat membru al Uniunii Europene, vecinii din Nord și Est nu sunt; România este stat membru NATO, vecinii noștri nu. Sunt reguli de respectat, sunt pericole – de la infiltrarea de spioni, la protejarea refugiaților de rețele de trafic de persoane sau orice alte acte de criminalitate.

Fluxul mare de persoane care au ajuns în țara noastră necesită o gestionare pentru cazare, transport sau alte servicii necesare, iar autoritățile județene în cooperare cu cele locale sunt cele mai în măsură să dețină controlul și să gestioneze eficient.

Greul abia acum începe, când în vămi ajung din ce în ce mai multe persoane fără resurse financiare sau o destinație prestabilită. Acestea vor fi în grija statului român, de la centru până la cel mai mic nivel.

Săgețile care vin dinspre Rusia determină să fie vigilență maximă și se fac planuri de protecție pentru întreaga țară. Până la urmă, noi suntem aici, la o ”aruncătură de băț”.

La Prefectura Sălaj, întâlnire operativă

Miercuri, 2 martie, la sediul Instituției Prefectului Sălaj, s-au întânit reprezentanți ai autorităților județene și locale, reprezentanți ai cultelor religioase, structurile Ministerului Afacerilor Interne, ONG-uri, patronate și conducerea Crucii Roșii Sălaj.

S-au luat câteva decizii importante pentru gestionarea eficientă a unui posibil flux de refugiaţi care ar putea tranzita sau staţiona pe raza judeţului Sălaj.

Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei (CJCCI) Sălaj este organismul județean care va centraliza toate datele puse la dispoziţie de administraţiile locale, culte religioase, persoane fizice şi companii private în privința spaţiilor de cazare şi alte eventuale servicii necesare gestionării fluxului de migranţi (transport, asistenţă medicală, translatori).

Societatea care va gestiona donațiile pentru ucraineni este Filiala Sălaj a Crucii Roşii România. Ei se ocupă cu centralizarea donaţiilor pentru refugiaţi, prin depozitul pus la dispoziţie pentru colectare în Zalău, strada Tipografilor, nr. 2, telefon 0260613452. Cetăţenii din Zalău pot face donaţii şi la cele două puncte de colectare organizate de Primăria Zalău: fostul Punct Termic nr.17, de pe Aleea Torentului nr.24/A și Punctul Termic nr.38 de pe strada Avram Iancu nr.14, din Brădet.

Donațiile vor  ajunge în Ucraina prin intermediul unui coridor umanitar special creat în acest sens. O parte din aceste donaţii vor fi păstrate pentru nevoile refugiaţilor care ar putea ajunge în Sălaj

Instituția Prefectului atrage atenția persoanelor care intenţionează să facă donaţii că trebuie să aibă în vedere donarea de produse cu adevărat necesare refugiaţilor, precum materiale de protecție: măști, mănuși, dezinfectant; medicamente si produse igienice – săpun, pastă de dinți, șampon, gel de dus, șervețele umede, scutece copii orice mărime, hârtie igienică, role de hârtie; cazarmament: pături, saci de dormit, lenjerii de pat – toate noi; alimente neperisabile – conserve, supe instant, fulgi cartofi, lapte praf;  apă plată îmbuteliată; îmbrăcăminte sau încălțăminte nouă.

De asemenea, cetăţenii veniţi din Ucraina pot beneficia, gratuit, de testare şi vaccinare anti-COVID, alături de un pachet de servicii medicale de bază.

IGSU ne spune unde ne adăpostim în caz de război

Recent, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a publicat o listă cu adresele a 4.358 de adăposturi de protecţie civilă aflate la subsolurile unor instituții, clădiri de birouri sau blocuri din țară. Potrivit oficialilor, în Sălaj există doar 13 adăposturi, unele gestionate de Primăria Zalău, altele de MApN.

Cele mai multe adăposturi din Sălaj se află, evident, la Zalău: patru adăposturi în zona Dumbrava – la Spitalul Județean, sub clădirea BioLab, pe strada Sfânta Vineri, sub farmacie și sub Grădinița 10; alte cinci adăposturi sunt în centrul municipiului – sub clădirea Reiffeissen, sub Activ Plazza, sub Piața Agroalimentară, sub clădirea de birouri Manager și sub Centrul NoRo. Un al zecelea adăpost din Zalău este amplasat sub clădirea Inspectoratului Teritorial de Muncă.

Conform listei IGSU, la Șimleu Silvaniei există un singur adăpost – la sediul Asistenței sociale, pe strada Carpați, iar la Jibou populația are la îndemână două adăposturi – unul este amplasat sub clădirea Judecătoriei și unul sub sediul BRD Jibou.

Vecinii de la Satu Mare au la dispoziție 59 de adăposturi din care 24 numai în municipiul Satu Mare. Maramureșul are 74 de adăposturi, iar județul Cluj 197.

Bucureștenii se pot adăposti în 1.171 de amplasamente.

Ce spune legea

Situația adăposturilor de apărare civilă este reglementată prin Legea nr. 481/2004. Documentul prevede că acestea „sunt spaţii special amenajate pentru protecţie în situaţii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor”.

Acestea „se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgenţă profesioniste; deţinătorii şi utilizatorii acestor adăposturi sunt obligaţi să îndeplinească normele şi măsurile stabilite pentru menţinerea adăposturilor şi a instalaţiilor utilitare ale acestora în stare de funcţionare”.   

Site-ul IGSU menționează necesitatea intensificării „acţiunilor de coordonare a autorităţilor administraţiei publice pentru menţinerea capabilităţilor de adăpostire a populaţiei şi în special a instalaţiilor necesare protecţiei şi asigurării activităţilor specifice din adăposturi şi puncte de comandă”. Nu sunt specificate însă acolo care sunt autoritățile administrației publice implicate și nici cum sunt împărțite atribuțiile cu privire la adăposturi.